grila sociologia culturii an2 sem1

liviasurdu · Trimis: 06/01/2009 00:59 Titlul subiectului: grila sociologia culturii an2 sem1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE
EVALUAREA CUNOSTINłELOR LA
Disciplina: SOCIOLOGIA CULTURII (an II) si
SOCIOLOGIA CULTURII SI A EDUCAłIEI (an III)-2007-2008
Prof. univ. dr. Aurelian Bondrea
Prof. univ. dr. Carmen Furtună
Semestrul I
RăspundeŃi prin da sau nu la următoarele întrebări:
1. În concepŃia lui Emile Durkheim, cultura are înŃelesul de fenomen de
constiinŃă colectivă?
2. În concepŃia lui Emile Durkheim, conceptul de cultură are înŃelesul de
fenomen al solidarităŃii sociale?
3. În concepŃia lui Emile Durkheim, cultura are înŃelesul de fenomen al
densităŃii sociale, morale sau dinamice a societăŃii?
4. Cultura este un fenomen simplu?
5. Solidaritatea organică este proprie societăŃilor primitive?
6. Solidaritatea latentă reprezintă densitatea socială sau intensitatea
contactelor?
7. Cultura influenŃează dispoziția societăŃilor?
8. În viziunea lui Mihail Kogălniceanu, civilizaŃia falsă asigură pagube
reale progresului istoric?
9. În concepŃia lui Nicolae Bălcescu, ideea de revoluŃie se îmbină de
conceptele de progres cultural si libertate culturală?
10. În concepŃia lui Mihail Kogălniceanu, modernizarea culturii române
este posibilă privat de modernizarea bazelor economice ale societăŃii?
11. Teoria autonomiei valorilor a fost formulată de Titu Maiorescu?
12. Teoria autonomiei valorilor evidenŃiază condiŃiile trecerii culturii
naŃionale la măsura culturii universale?
13. Mihai Eminescu a fost un adept al criticii „formei fără fond”?
14. În concepŃia eminesciană, civilizaŃia naŃională trebuie să fie
întemeiată pe muncă si economie?
15. Conceptul de „spirit critic” a fost formulat de Titu Maiorescu?
2
16. Tratarea culturii în istoricitatea sa este un principiu enunŃat si aplicat
de Garabet Ibrăileanu în opera sa?
17. În concepŃia lui Dimitrie Gusti, „teoria si politica culturii” trebuie
privite în acelasi sistem de cunoastere si acŃiune?
18. Cunoscuta formulă: V(oinŃă) + C(adre) = M(anifestări) aparŃine
sociologului Spiru Haret?
19. În concepŃia gustiană, profilul „acumulat” al culturii reprezintă
„cultura instituŃională”?
20. În concepŃia gustiană, nivelul interacŃional (regulativ) al culturii se
concretizează în „cultura obiectivă”?
21. În concepŃia gustiană, nivelul „actualizat” sau „socializat” al culturii
se exprimă prin conceptul de „cultură personală”?
22. În concepŃia gustiană, cultura trebuie clădită pe specificul naŃional,
care trebuie cercetat prin metoda monografiei sociologice?
23. În concepŃia gustiană, cultura superioară, creatoare, trebuie
despărŃită de cultura poporului?
24. Constantin Dobrogeanu-Gherea a fost cel dintâi mare sociolog
român care a pus bazele unei teorii sociologice a influenŃelor culturale, prin
critica formelor fără fond?
25. Ideea formelor scutit de fond, care apar sau sunt introduse si dezvoltate
de clasele înalte pe fondul rupturii acestora de popor, de singura clasă reală,
aparŃine lui Titu Maiorescu?
26. Garabet Ibrăileanu este sociologul român care susŃine că „influenŃa
apuseană si cresterea culturii românesti naŃionale sunt două fenomene
concomitente”?
27. „Legea sincronismului” sau a „interdependenŃei” a fost formulată de
Eugen Lovinescu?
28. În concepŃia lui Pitirim Sorokin, în cultura ideaŃională, pe locul
dominant se plasează stiinŃele?
29. În viziunea lui Pitirim Sorokin, în cultura senzualistă, pe inițialul loc
se situează sistemul religios sau magic?
30. Cultura reflectă caracteristicile comunităŃilor umane în care se
constituie si pe care le reproduc?
31. Sinteza culturilor naŃionale face posibilă existenŃa culturii
universale?
32. Unitatea culturii universale se exprimă prin diversitatea culturilor
naŃionale?
33. Fiecărei personalităŃi umane îi este specifică o anumită structură
socio-culturală?
34. Sociologul american Talcott Parsons concepe cultura ca produs al
interacŃiunii dintre societate si personalitate?
35. La baza formării si manifestării personalităŃii se află mediul cultural?
36. Prin sociologia valorii, în concepŃia lui Petre Andrei, se înŃelege
„studiul înfăŃisării valorii în societate sau mai clar: legătura dintre valoare si
realitatea socială”?
37. Valoarea reprezintă, în esenŃă, un raport social?
3
PrecizaŃi dacă următoarele enunŃuri sunt adevărate sau false:
38. FuncŃionalismul are tendinŃa să separe cultura de cei care o trăiesc, o
produc, o creează.
39. InteracŃionismul simbolic nu acordă multă importanŃă rolului
individului în perimetrul culturii.
40. Din perspectiva interacŃionismului simbolic, cultura se prezintă ca un
sistem de „semnificaŃii”, de „simboluri colective”.
41. În calitatea sa de sistem cu o structură socială dată, societatea nu
influenŃează structura culturii.
42. RelaŃia dintre societate si cultură nu este o relaŃie de influenŃare
reciprocă.
43. Sociologia culturii, ca disciplină stiinŃifică, este o ramură distinctă a
sociologiei, cu relativă autonomie.
44. Sociologia culturii urmăreste descoperirea celor mai generale legi
care guvernează procesul dinamic al culturii.
45. Filosofia culturii analizează legile generale ale culturii ca totalitate a
creaŃiilor omenesti.
46. Filosofia culturii studiază procesul de cunoastere a culturii în cadrul
sistemului social global.
47. Nu există istorie excluzând cultură, nici cultură fără istorie.
48. Specificul culturii diferă de la o treaptă de evoluŃie la alta.
49. Axiologia este teoria generală a valorilor.
50. Perspectiva sociologică a culturii nu implică dimensiunea axiologică
a culturii.
51. O acŃiune are valoare etică, dacă este apreciată după efectul ei
obiectiv, după înrâurirea ei asupra societăŃii si nu mai târziu intenŃiile subiective.
52. Prin natura ei, etica nu este o stiinŃă eminamente socială.
53. Arta nu este o variantă de manifestare a culturii.
54. Solidaritatea mecanică, în concepŃia lui Emile Durkheim, are la bază
asemănarea indivizilor între ei.
55. În concepŃia durkheimiană, solidaritatea mecanică este dată de
diviziunea muncii.
56. Solidaritatea organică se bazează, în concepŃia lui Emile Durkheim,
pe similitudinea dintre indivizi.
57. În concepŃia lui Pitirim Sorokin, sistemele socio-culturale se bazează
pe o cauzalitate diferită de cea a fenomenelor naturale.
58. Participarea membrilor societăŃii la cultură nu este influenŃată de
legile sociale.
59. În viziunea lui Pitirim Sorokin, culturile se prezintă sub trei forme:
ideaŃională, idealistă si senzualist-empirică.
60. Fiecărui tip de comunitate umană îi este propriu un anumit tip de
cultură.
61. Valoarea constituie unul dintre criteriile fundamentale în cercetarea
si analiza culturii.
4
62. În concepŃia lui Mihail Kogălniceanu, modernizarea culturii române
este posibilă lipsit de modernizarea bazelor economice ale societăŃii.
63. Corespunzător lui Mihail Kogălniceanu, civilizaŃia unui popor este
civilizaŃia naŃională.
64. Potrivit concepŃiei lui Mihail Kogălniceanu, în cuprinsul civilizaŃiei
naŃionale se poate deosebi civilizaŃia viguroasă de civilizaŃia falsă.
65. În concepŃia gustiană, nivelul care exprimă aspectul „acumulat” al
culturii se concretizează prin „cultura personală”.
66. Nivelul regulativ, instituŃional al culturii se exprimă, în concepŃia
gustiană, prin „cultura instituŃională”.
67. În concepŃia lui Dimitrie Gusti, nivelul „actualizat” sau „socializat”
al culturii se concretizează în „cultura obiectivă”.
68. Potrivit lui Dimitrie Gusti, cultura nu trebuie clădită pe specificul
naŃional.
69. Specificul naŃional nu poate fi cercetat prin metoda monografiei
sociologice.
70. Potrivit concepŃiei gustiene, cultura se poate impune de sus.
71. În concepŃia lui Dimitrie Gusti, instituŃiile culturale nu trebuie să
aibă autonomie.
72. CreaŃia originală românească are, prin natura sa, o funcŃie generativă
de rang european.
73. Cultura românească nu aparŃine culturii europene.
74. Originalitatea culturii românesti întemeiază vocaŃia ei europeană.
75. Cultura românească este o cultură de sinteză.
76. Problema raportului dintre cultură si civilizaŃie este dintre cele mai
puŃin disputate în cadrul teoriei contemporane a culturii.
77. Există teorii care identifică civilizaŃia cu cultura.
78. CivilizaŃia este înŃeleasă ca expresie a spiritului adânc al
comunităŃii.
79. Cultura este identificată cu progresul material si tehnic.
80. CivilizaŃia desemnează o latură a culturii, care delimitează valorile
materiale ce au scop practic, utilitar.
RăspundeŃi la următoarele întrebări, identificând cifra care corespunde
răspunsului corect:
81. Care sunt factorii constitutivi fundamentali ai înŃelegerii conŃinutului
conceptului de cultură din punct de vedere sociologic?
a. cadrul natural
b. originalitatea
c. fundamentul biologic
d. caracterul structural
e. interferenŃa dintre culturi
f. istoricitatea culturii
g. evoluŃia socio-dinamică
h. caracterul funcŃional
5
1. a + d + f + g + h
2. b + d + e + f + g + h
3. a + b + d + f + h
4. c + d + e + f + g + h
5. b + d + e + f + g + h
82. Care este fondatorul teoriei funcŃionaliste în explicarea culturii?
1. Pitirim Sorokin
2. Emile Durkheim
3. Bronislaw Malinowski
83. Care este obiectul de studiu al sociologiei culturii?
a. analiza evoluŃională
b. analiza statistică
c. analiza structurală
d. analiza logico-matematică
e. analiza funcŃională
f. analiza deviaŃională
1. a + b + c + d + e + f
2. a + c + d + e
3. a + c + e + f
4. b + d + e + f
84. Cine este sociologul care consideră că „valorile etice sunt valori
sociale, care se nasc în contactul indivizilor între ei si care îsi găsesc rădăcinile
în natura socială a omului”?
1. Garabet Ibrăileanu
2. Petre Andrei
3. Eugen Lovinescu
4. Dimitrie Gusti
85. Cine este sociologul care consideră că „etnografia, etnologia si
antropologia nu constituie trei discipline, ci sunt, de fapt, trei etape sau trei
momente ale uneia si aceleiasi cercetări”?
1. Claude Lévi-Strauss
2. Pitirim Sorokin
3. Eduard Sapir
86. Cine este autorul care consemnează faptul că există teorii care
disting trei sensuri principale ale conceptului de cultură: sensul etnologic,
sensul intelectual si sensul psihologic?
1. Edgar Morin
2. Eduard Sapir
3. Pitirim Sorokin
4. Claude Lévi-Strauss
87. Ce autor formulează legea cresterii densităŃii dinamice sau morale a
****Ńiei?
1. Auguste Comte
2. Bronislaw Malinowski
3. Dimitrie Gusti
4. Emile Durkheim
6
88. Care este sociologul în viziunea căruia orice fenomen socio-cultural
are două aspecte: unul „intern” (aspectul imaterial) si altul „extern” (aspectul
material)?
1. Emile Durkheim
2. Pitirim Sorokin
3. Eduard Sapir
4. Bronislaw Malinowski
89. Cine este autorul care apreciază cultura ca o prelungire a naturii si o
dimensiune nouă a universului?
1. André Malraux
2. Lucian Blaga
3. Claude Lévi-Strauss
90. Cine defineste cultura drept „un complex care conține cunostinŃele,
credinŃele, arta, morala, legile si toate celelalte dispoziŃii, atitudini dobândite de
om, în calitate de membru al societăŃii”?
1. Pitirim Sorokin
2. Bronislaw Malinowski
3. Edward B. Taylor
4. Oswald Spengler
91. Cine este sociologul care subliniază: „Cultura nu poate lua nastere
decât în societate si poate fi eficientă numai dacă ea contribuie la formarea si
dezvoltarea personalităŃii”.
1. Bronislaw Malinowski
2. Talcott Parsons
3. Edward B. Taylor
4. Pitirim Sorokin
92. Cine este sociologul care defineste valoarea ca pe o relaŃie
funcŃională dintre subiect si obiect?
1. Talcott Parsons
2. Max Scheler
3. Tudor Vianu
4. Petre Andrei
93. Cine este autorul teoriei construcŃiei culturale în Ńările rămase în
urmă din punct de vedere social-economic si spiritual?
1. Mihail Kogălniceanu
2. Mihai Eminescu
3. Nicolae Bălcescu
4. Titu Maiorescu
94. Care sunt, în concepŃia lui Garabet Ibrăileanu, principalele momente
istorice ale formării culturii naŃionale românesti?
a. momentul „criticii culturale”
b. timpul pasoptist
c. perioada „criticii de tranziŃie”
d. momentul „formelor liberale”
e. momentul „Junimea”
7
1. a + b + e
2. b + c + d
3. a + c + e
95. Care sunt autorii care au întemeiat, prin opera lor, principiile culturii
si civilizaŃiei românesti în cultura si civilizaŃia europeană si universală?
a. Garabet Ibrăileanu
b. Titu Maiorescu
c. Mihai Eminescu
d. Nicolae Bălcescu
e. Lucian Blaga
f. Constantin Rădulescu-Motru
1. a + b + d + e
2. a + c + d + e + f
3. c + e + f
4. c + d + e + f
96. Care sunt principalii factori de referinŃă în raport de care poate fi
analizat ansamblul fenomenelor culturale?
a. personalitatea
b.civilizaŃia
c. natura
d. societatea
e. comunităŃile umane
f. valoarea
1. a + b + d + f
2. b + c + e + f
3. c + d + e + f
4. a + b + c + d + e + f
CompletaŃi, în cuvinte (scrise cu majusculă, minus diacritice), spaŃiile
libere:
97. Care sunt principalele teorii cu privire la raporturile dintre individ,
societate, cultură?
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
98. Cum poate fi definită cultura?
Cultura poate fi definită ca ………………………………………,
ajunse pe un anumit prag al dezvoltării, produse ale cunoasterii si practicii
umane (create, transmise si asimilate în procesul social-istoric).
99. Care este conceptul central exploatat de Nicolae Bălcescu în analiza
sociologică a fenomenului socio-cultural din Ńara noastră?
………………………………………….
100. În concepŃia lui Mihai Eminescu, pe ce trebuie să se întemeieze
dezvoltarea culturii si civilizaŃiei?
………………………………………….
8
101. Care este principiul sociologiei stiinŃifice a culturii aplicat, în
analizele sale, de Garabet Ibrăileanu?
Cultura trebuie tratată în ………………………………………..sa.
102. Cum se numeste studiul lui Garabet Ibrăileanu consacrat genezei
civilizaŃiei moderne românesti?
………………………………………….
103. Cum poate fi definit conceptul de structură a culturii?
Structura culturii este un concept sociologic prin care se înŃelege
………………….……………………….
104. PrecizaŃi din ce este alcătuită structura internă a unei culturi?
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
105. În concepŃia gustiană, care sunt principalele tipuri de unităŃi
sociale?
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….