liviasurdu
Junior 2
Data inscrierii: 26/Dec/2008
Mesaje: 36
Localitate: buzau
|
 Trimis: 06/01/2009 01:02 Titlul subiectului: grila sociologie politica an2 sem1 |
 |
|
1
SOCIOLOGIE POLITICĂ-an2 sem1 2007-2008
1. O utopie este
a. o scriere ilizibilă
b o scriere ce descrie o societate a viitorului
c o scriere ce descrie o societate perfectă si imposibilă
2. Thomas Morus a scris o lucrare intitulată
a. Utopia
b. Politica
c. Republica
3. Leo Strauss consideră că gândirea politică modernă este
a. dezideologizată
b. simplă ideologie
4. Martin Heidegger crede că Republica lui Platon
a. nu poate fi pusă în practică, deci este o utopie
b. nu este o scriere care vizează planul factual
c. este chiar topos-ul esenŃei polis-ului, adică tot ce poate fi opus unei utopii.
5. Karl Popper vede în Platon
a. un autor demn de toată încrederea
b un dusman al comunismului
c un dusman al societăŃii civile
6. Care este tendinŃa generală în evoluŃia stiinŃelor de care vorbeste Mattei Dogan?
a. sciziparitatea
b. acumularea de noi teorii
2
7. Omul politic din dialogul omonim al lui Platon este definit prin intermediul
următoarelor paradigme:
a. paradigma Ńesătorului regal
b. paradigma păstorului turmei de oameni
c. paradigma păstorului divin
d. paradigma conducătorului providenŃial
8. Platon crede că filosoful
a. are toate sansele să devină un conducător respectat de mulŃime
b. nu poate îmbunătăŃi viaŃa în cetatea reală
c. trebuie să ajute conducătorii politici în rezolvarea problemelor practice din cetate.
9. Care este opinia lui Martin Heidegger în problema utilităŃii filosofiei?
a. filosofia este una dintre cele mai utile activităŃi ale omului
b. filosofia nu serveste la nimic si ne putem dispensa de ea
c. filosofia dă măsura si rangul lumii în care trăim, deci trebuie cultivată
10. Ce este cetatea luxului?
a. o cetate normală, ca toate celelalte
b. o cetate în care opulenŃa asigură cu sine dizarmonia lumii sociale
c. o cetate care îi face fericiŃi pe cei bogaŃi.
11. Ce este cetatea sănătoasă, în viziunea lui Platon?
a. este o cetate bogată, în care oamenii duc un trai tihnit
b. o cetate care satisface numai nevoile de bază ale omului
12. Cetatea sănătoasă, la Platon, apare pentru că
a. oamenii nu agreează singurătatea
b. oamenii vor să trăiască mai bine din punct de vedere material
c. oamenii nu sunt autonomi si au nevoie unii de ceilalŃi
d. oamenii sunt invidiosi unii pe ceilalŃi
3
13.Formele corupte ale statului ideal la Platon sunt:
a. timocraŃia, oligarhia, democraŃia, tirania
b. oligarhia si tirania
c. democraŃia si oligarhia
d. tirania
14. TimocraŃia este constituŃia amatoare de
a. onoruri
b. onoruri si bani
c. bani
15. Oligarhia este constituŃia în care.
a. magistraturile Ńin de venit, bogaŃii câ****, iar săracul nu ajută la
putere
b. cetăŃenii bogaŃi sunt foarte numerosi
c. cetăŃenii săraci sunt cumplit de puŃini
16. Cetatea oligarhică este o cetate unitară
a. A
b. F
17. În oligarhie sunt preŃuiŃi oamenii virtuosi
a. F
b. A
18. DemocraŃia este, în viziunea lui Platon
a. un regim politic perfect
b. un regim politic preferabil tuturor celorlalte
c. un regim politic imperfect (corupt)
19. DemocraŃia, la Platon, are ca principiu de bază
4
a. libertatea
b. constrângerea
20. În democraŃie, toleranŃa faŃă de cei judecaŃi este mai mare
a. F
b. A
21. Omul democratic, la Platon, este un om interesant, dar are următoarele defecte:
a. este labil
b. este încrâncenat
c. este tiranic
d. este războinic
22. În democraŃie, omul de stat
a. nu poate conduce decât de unul singur
b. trebuie să Ńină cont de părerile mulŃimii
23. Tirania se naste
a. din democraŃie
b. din oligarhie
c. din timocraŃie
d. direct din cetatea ideală
24. Excesul de libertate din cadrul democraŃiei duce la
a. tiranie
b. oligarhie
c. comunism
25. Tiranul este apropiat de popor
a. cu toată fiinŃa lui, căci are trebuință de popor
b. numai în aparenŃă
5
c. nu este nici apropiat, nici ostil poporului
26. Tiranul este un conducător care
a. foloseste forŃele **** la războaie
b. nu duce absolut nici un război
c. plăteste mercenari străini
27. Comunismul lui Platon se referă la
a. educaŃia paznicilor cetăŃii
b. posibilitatea cetăŃii de a purta războaie de cucerire
c. proprietatea comună asupra bunurilor materiale
28. Comunismul femeilor si copiilor înseamnă
a. ca părinŃii să nu-si cunoască copiii
b. ca bărbaŃii si femeile să trăiască în comun
c. ca femeile să nu educe deloc copiii
29. BogăŃia si sărăcia în exces sunt, din perspectiva lui Platon
a. păcate ale oamenilor
a. realităŃi obiective, de care trebuie să se Ńină seama
b. cauze ale înnoirilor politice
30. CondiŃia principală a unităŃii cetăŃii, la Platon este
a. ca nici un cetăŃean să nu fie mai bogat ca altul
b. ca toŃi cetăŃenii să simtă la fel plăcerea si suferinŃa
c. ca toŃi cetăŃenii să fie alesi în funcŃii de conducere în cadrul cetăŃii
31. Binele spre care tinde cetatea, în viziunea lui Aristotel, se numeste
a. To ariston
b. Eudaimonia
6
32. Care este prima variantă de comunitate la Aristotel?
a. cetatea
b. orasul
c. imperiul
d. nici una din variantele de mai sus
33. Cea mai înaltă înfățișare a comunităŃii la Aristotel este
a. cetatea (polis)
b. familia
c. satul
34. RelaŃia de sclavie, la Aristotel, este
a. nenaturală
b. naturală
c. accidentală
d. inumană
35. Formele corecte de guvernare la Aristotel sunt
a. regalitatea
b. aristocraŃia
c. democraŃia
36. Formele deviate de guvernare la Aristotel sunt
a. tirania
b. republica
c. democraŃia
37. Formele corecte de guvernare la Aristotel au drept caracteristică
a. faptul că se desfăsoară în litera legii
b. faptul că elita politică nu este coruptă
c. faptul că se desfăsoară în interesul întregii cetăŃi
7
38. Formele corupte de guvernare la Aristotel se caracterizează prin
a. corupŃia elitei conducătoare
b. faptul că nu se desfăsoară în interes general, ci particular
c. faptul că se desfăsoară cu ignorarea legilor cetăŃii
39. Forma cea mai suportabilă de guvernare la Aristotel este
a. democraŃia
b. republica propriu-zisă
40. Forma politică ce ia locul polis-ului grec în gândirea lui Augustin este
a. cetatea terestră
b. cetatea cerească
c. imperiul
d. orasul antic
e. nici una din variantele de mai sus
41. Virtutea supremă care trebuie să domnească în societatea civilă este, la
Augustin
a. credinŃa în Dumnezeu
b. iubirea aproapelui
c. justiŃia
42. Liberul arbitru înseamnă
a. capacitatea omului de a judeca faptele semenilor săi
b. tăria omului de a alege conducătorii cei mai buni
c. capacitatea omului de a alege gratuit între a face binele sau răul
43. Adevărata libertate este înŃeleasă de către Augustin
a. ca supunere la voinŃa lui Dumnezeu
b. ca eliberare din constrângerile politice ale vremii
c. ca eliberare de păcatul originar
8
44. Deosebirea dintre legea eternă si legea temporală este că
a. întâia este mai veche decât a doua
b. prima este imuabilă, cealaltă este schimbătoare
c. prima nu este ascultată decât de crestini
45. Ce este cetatea lui Dumnezeu, la Augustin?
a. o cetate în care omul nu poate ajunge niciodată
b. cetatea formată din cei care cred în Dumnezeu si acŃionează crestineste
c. o cetate utopică, mai târziu model platonic
46. Cele două tipuri de supunere la care se referă Sfântul Toma d’Aquino
sunt:
a. servilă
b. domestică (sau civică)
c. pasivă
47. Care este cea mai bună configurație de guvernare în viziunea lui Toma
d’Aquino?
a. democraŃia
b. regimul mixt
c. republica
48. Regimul mixt este regimul
a. compus pe bază de consens universal
b. ce comasează armonios caracterele tuturor formelor de guvernământ
49. Principala caracteristică a legii umane este
a. faptul că este gândită de oameni
b. faptul că nu este infailibilă
c. faptul că nu se referă la legile divine
9
50. Machiavelli este un autor modern pentru că
a. rupe cu tradiŃia de gândire politică de până la el
b. a trăit într-un veac apropiat de noi
c. încearcă să fundamenteze stiinŃa politică pornind de la faptele reale
51. Frederic II este un autor
a. favorabil lui Machiavelli
b. nefavorabil lui Machiavelli
c. indiferent faŃă de scrierile lui Machiavelli
52. În viziunea lui Machiavelli, pentru reusita acŃiunilor principelui este
nevoie de
a. virtute din bucată acestuia
b. curaj
c. ajutorul fortunei, fără de care, chiar virtuos, principele nu are sanse de izbândă
53. Ce crede Machiavelli despre utopiile politice?
a. că sunt pozitive, devreme ce critică stările de lucruri nefavorabile cetăŃii
b. îi sunt indiferente, Machiavelli fiind o fire practică
c. că nu au nici o valoare, devreme ce nu pot fi puse în practică
54. Machiavelli crede că omul este o fiinŃă
a. bună si recunoscătoare
b. meschină si nerecunoscătoare
c. indiferentă la acŃiunile principelui
55. RelaŃia dintre principele lui Machiavelli si supusii săi se sprijină pe
a. încredere reciprocă
b. indiferenŃă totală
c. neîncredere reciprocă
d. iubire crestină
10
56. Machiavelli crede despre Biserica Catolică
a. faptul că ar trebui să se implice mai mult în treburile politice
b. faptul că dăunează procesului de constituire a unei Italii unitare
C. faptul că are un rol benefic în viaŃa politică a Italiei
57. Ce trebuie să facă principele lui Machiavelli când îsi dă cuvântul?
a. să-si respecte acest cuvânt, deoarece poporul va avea astfel încredere în el
b. Machiavelli nu menŃionează nimic despre această situaŃie
c. să nu se Ńină de cuvânt si să fie viclean, pentru a avea un avantaj faŃă de supusi
58. Cum este privită dictatura legală de înspre Machiavelli?
a. ca un rău absolut pentru stat
b. ca o modalitate de salvare a statului în anumite circumstanŃe determinate
c. ca o degradare a vieŃii politice firesti
59. Ce crede Machiavelli despre morala crestină?
a. că aceasta este indispensabilă pentru funcŃionarea statului
b. că este dăunătoare, deoarece a încurajat tirania, obligându-i pe oameni să se
supună conducătorilor politici
c. că este utilă numai în momentele istorice de criză a statului
60. Neagoe Basarab îi propune lui Theodosie cu privire la război
a. să caute să poarte cât mai multe războaie, pentru a spori forța statului
b. să închine Ńara dusmanilor, dacă acestia sunt dispusi să renunŃe la atacul militar
c. să ocolească pe cât posibil războaiele, dar să nu fugă de ele, dacă sunt inevitabile
61. Viziunea lui Frederic II despre esenŃa actului de guvernare se apropie de cea a lui
a. Neagoe Basarab
b. Machiavelli
c. Platon
11
62. Elementul central al acțiunii de guvernare la Neagoe Basarab este
a. dictatura asupra supusilor
b. satisfacerea trebuinŃelor materiale ale supusilor
c. iubirea supusilor, pe urmă șablonul lui Hristos
63. Cum se operează selecŃia elitei politice, în viziunea lui Neagoe Basarab?
a. prin intermediul relaŃiilor de rudenie, în spirit medieval
b. urmând meritele fiecărui supus
c. prin tragere la sorŃi
d. în funcŃie de averea celor care vor o funcŃie anume
64. În opinia lui Neagoe Basarab, împărăŃia lumească este, faŃă de cea
cerească
a. la fel de importantă, căci conducătorul este dator supusilor din lume
b. mai puŃin importantă, pentru că a doua este vesnică, în timp ce prima este
vremelnică
c. mai importantă, pentru că împărăŃia cerească este doar o iluzie sau o ipoteză
65. Ca si Machiavelli, Neagoe Basarab nu este interesat de problema mântuirii
conducătorului politic
a. A
b. F
66. Cum vede Hobbes starea de natură?
a. ca pe o dispoziție cvasi-paradisiacă, în care oamenii se înŃeleg perfect unii cu alŃii
b. ca pe o stare în care lipsesc contactele dintre oameni, deci ocazia conflictelor
c. ca pe o situație de conflict, în care indivizii sunt rivali, mândri si nu au încredere unii
în ceilalŃi
67. Republica lui Hobbes este
a. o convenŃie care face ca oamenii să evite ostilitatea din dispoziția naturală
12
b. o modalitate prin care oamenii experimentează să se salveze, urmând anumite
constrângeri la care consimt în mod constient
c. o stare politică utopică, pe care umanitatea nu o va cunoaste niciodată în realitate
68. Cele două feluri de republici de care vorbeste Hobbes sunt:
a. republica prin instituire si cea prin achiziŃie
b. republica legală si cea ilegală
69. Care este concepŃia lui Hobbes asupra libertăŃii?
a. libertatea este o stare naturală a omului
b. libertatea reprezintă absenŃa constrângerilor exterioare
c. libertatea nu este posibilă pe pământ
70. Cele două elemente care cimentează formele politice la Hobbes sunt
a. contractul
b. frica
c. consimŃământul
71. Între regatul lui Dumnezeu si Republica lui Hobbes
a. există mai degrabă o relaŃie de incompatibilitate
b. se află o relaŃie foarte strânsă, în sensul că Republica este condusă de
puterea divină.
72. Republicile instituite apar ca urmare a
a. în raport cu voinŃei unui conducător suprem
b. fricii reciproce a oamenilor, fricii de starea de război
c. din cauza voinŃei divine
73. Republicile prin achiziŃie apar
a. din pricina necesităŃii oamenilor de a trăi în comun
b. datorită spaimei faŃă de cel căruia oamenii i se supun
13
c. datorită hazardului relaŃiilor umane
74. Cum califică Hobbes dreptul de succesiune?
a. ca necesitate a echilibrului social
b. ca eternitate artificială, ce rezultă dintr-o convenŃie umană
c. ca act de supunere la voinŃa proprietarilor bunurilor
75. Care sunt tipurile de dominaŃie la Hobbes?
a. dominaŃia paternalistă si dominaŃia despotică
b. dominaŃia naturală si dominaŃia convenŃională
c. dominaŃia liber consimŃită si dominaŃia cu ajutorul forŃei
76. La Hobbes, cunoasterea legii civile
a. aparŃine oricărui om
b. nu aparŃine decât conducătorilor Republicii
77. Ce crede T. Hobbes despre revelaŃii?
a. că vor lucra în permanenŃă în lume
b. că au încetat să lucreze în vremea lui
c. că lucrează încă, la vremea la care scrie el
78. La Rousseau distingem două modele de inegalitate:
a. naturală (fizică)
b. morală (politică)
c. accidentală
d. tiranică
79. Cum este caracterizată natura de către Rousseau?
a. ca stare de inocenŃă
b. ca stare de permanent conflict
c. ca o stare trecătoare în devenirea umanităŃii
14
80. Ce distinge în mod esenŃial omul de animal, la Rousseau?
a. credinŃa
b. libertatea
c. raŃiunea
d. capacitatea întemeierii statului
81. Inegalitatea dintre oameni, la Rousseau, este mai mare în
a. societate, datorită relaŃiilor dintre oameni din ce în ce mai pervertite
b. starea naturală, datorită precarităŃii mijloacelor de trai
c. Rousseau nu crede în inegalitatea dintre oameni
82. Inegalitatea naturală, la Rousseau, este mai mică decât cea socială
a. datorită absenŃei relaŃiilor dintre oameni
b. datorită prezenŃei mai proeminente a divinităŃii
c. datorită spaimei de stihiile naturii
83. Proprietatea privată apare la Rousseau ca urmare
a. a unui act de violare a drepturilor celorlalŃi semeni
b. a unui act de mostenire
c. a unei cuceriri cu mijloace războinice
84. Sclavia este, la Rousseau
a. o urmare a instituirii proprietăŃii private
b. o stare naturală
c. o lege eternă de natură divină
85. Care este în opinia lui Rousseau prima societate?
a. statul feudal
b. satul
c. hoarda
d. familia
15
86. În viziunea lui Rousseau familia este o societate
a. divină
b. artificială
c. naturală
87. Ce anume stă la baza relaŃiei dintre părinŃi si copii, în teoria lui Rousseau?
a. iubirea reciprocă
b. dependenŃa
c. convenŃia, ulterior maturizarea copiilor
88. Ce natură are raŃiunea la Rousseau, din punct de vedere al relaŃiilor dintre
oameni?
a. si eliberatoare si constrângătoare
b. constrângătoare
c. eliberatoare
89. Ce este contractul social, la Rousseau?
a. o construcŃie politică utopică
b. o construcŃie politică raŃională
c. o siluetă de credinŃă reciprocă între oameni
90. CondiŃia libertăŃii în cadrul contractului social este
a. ca omul să fie lăsat liber, ca în starea naturală
b. ca omul să fie forŃat să fie liber
c. ca omul să nu se supună decât lui însusi
d. ca omul să nu se supună decât lui Dumnezeu
91. Care este sursa legitimităŃii, în viziunea lui Rousseau?
a. voinŃa indivizilor liberi
b. voinŃa divină
c. voinŃa celor care conduc societatea
16
92. Ce este starea naturală la Rousseau?
a. stare în care relaŃiile dintre oameni nu sunt convenŃionale
b. stare în care oamenii nu pot rezista multă vreme
93. Cum concepe Rousseau civilizaŃia?
a. ca pe o stare cvasiparadisică
b. ca pe o stare de degenerare a omului
94. Care este faptul esenŃial care deosebeste regimul politic american de alte regimuri, la
Tocqueville?
a. democraŃia
b. egalitatea de condiŃii
c. libertatea
95. Care sunt cei doi factori care au produs civilizaŃia anglo-americană?
a. libertatea si proprietatea privată
b. spiritul religios si spiritul de libertate
c. capitalismul si drepturile omului
96. Care sunt cele două soiuri de centralizări de care aminteste Tocqueville?
a. centralizare guvernamentală
b. centralizare administrativă
c. centralizare democratică
d. centralizare economică
97. Ce sunt efectele pozitive neintenŃionate ale regimului democratic?
a. rezultatul acŃiunii democratice asupra relaŃiilor interumane
b. efecte care se traduc în bunăstarea ****Ńiei ce trăieste în democraŃie
c. rezultate care rezultă natural din funcŃionarea instituŃiilor democratice, fără voinŃa
actorilor sociali
17
98. Care sunt efectele opuse ale acŃiunilor pozitive neintenŃionate din cadrul democraŃiei,
la Tocqueville?
a. efectele negative ce apar în regimurile aristocratice, în ciuda voinŃei optimiste a
conducătorilor
b. efectele negative ce apar în urma exploatării omului de către om
c. efectele negative care apar ca urmare a anarhiei sociale
99. Ce este tirania majorităŃii, la Tocqueville?
a. o expresie de conducere în care majoritatea legiferează
b. forŃa disproporŃionat de mare pe care o are opinia majorităŃii
c. o formă politică modernă, apărută pentru prima oară în SUA
100. Care este relaŃia dintre democraŃie si libertatea politică la Tocqueville?
a. libertatea politică este cauza democraŃiei
b. democraŃia este cauza libertăŃii politice
c. cele două sunt separate
101. Cum defineste Tocqueville ideologul?
a. ideologul este un produs social malefic al ateismului si anticlericalismului RevoluŃiei
Franceze
b. ideologul este o specie modernă de intelectual, ce cunoaste foarte bine diversele
ideologii politice
c. ideologul este un gânditor utopic, tipic lumii moderne
102. În ce constă esenŃa politicului în concepŃia lui Carl Schmitt?
a. relaŃia amic-inamic
b. conducerea pe care o exercită elita politică asupra masei
c. constrângerea maselor de către elita politică
103. Ce este războiul, în viziunea lui Carl Schmitt?
a. un fapt regretabil din punct de vedere moral
18
b. un fenomen de ostilitate
c. un fenomen care duce la purificarea rasei umane
104. Care este opinia lui Carl Schmitt faŃă de teoriile pluraliste asupra statului?
a. pozitivă, în sensul că pluralismul determină progresul statuului
b. negativă, în sensul că pluralismul face ca bazele statului să se clatine
c. nici pozitivă, nici negativă
105. Ce crede Carl Schmitt despre valoarea unui popor de a-si desemna singur
dusmanii?
a. că este sursa bunăstării poporului respectiv
b. că este semnul unui caracter belicos al respectivului popor
c. că este o măsură a libertăŃii acelui popor
106. În opinia lui Carl Schmitt, mulțimea este
a. un universum politic
b. un pluriversum politic
c. un sistem de relaŃii internaŃionale bazate pe egalitatea dintre state
107. Cum vede Carl Schmitt doctrina liberală, din perspectiva teoriei si practicii statale?
a. ca o doctrină labilă, care duce la diminuarea puterii statale
b. ca o doctrină modernă, capabilă să înnoiască statul
c. ca o doctrină indiferentă din punct de vedere al teoriei si practicii statale
106. Care sunt cele patru caracteristici de bază ale partizanului, de care vorbeste C.
Schmitt?
a. caracter neregulat, angajament politic intensiv, mobilitatea extremă, caracter teluric
b. caracter nergulat si naŃional
d. caracter naŃional, caracter drept, caracter de luptă de clasă
107. Statul liberal este, în opinia lui Carl Schmitt
19
a. un stat ce respectă drepturile omului
b. un stat puternic
c. un stat-arbitru
108. Fenomenul partizanului este un fenomen
a. antic
b. modern
c. depăsit
109. Războaiele **** sunt războaie
a. moderne
b. totale
c. nedrepte
d. drepte
110. Care sunt formele războaielor ce capătă importanŃă în epoca partizanului?
a. războiul civil
b. războiul economic
c. războiul colonial
d. războiul informaŃional |
|
