Grile 2008 4 ani

Iursea · Junior Data inscrierii: 16/Iun/2008 Mesaje: 4

Daca aveti alte raspunsuri , va rog sa interveniti
Teoria muzicii 2008
Dupa gradul de stabilitate modulatia în sistemul tonal poate fi: c) inflexiune modulatorie, modulatie pasagera, modulatie definitiva.
Modulatia pasagera presupune: a) trecerea angrenajului melodico-armonic, pentru o perioada determinata de timp, de pe un centru tonal (A) pe alt centru tonal (B) urmând revenirea obligatorie la prima tonalitate (A)
Inflexiunea modulatorie implica: a) antrenarea unor intervale aluzive, ca elemente specifice unei alte tonaltati, fara ca sa se faca instalarea în noua tonalitate;
Modulatia tonala poate fi realizata: c) la tonalitati apropiate si departate
Modulatia tonala din punct de vedere al procedeelor armonice poate se poate realiza: c) prin procedee diatonice, cromatice si enarmonice.
Modulatia diatonica se realizeaza: a) prin procedeul acordurilor comune, adica acorduri cu functii diferite, pe trepte diferite, în tonalitati diferite
Modulatia cromatica presupune: d) alterarea(dupa caz)a tertei sau a cvintei sau a fundamentalei acordului.
Modulatia enarmonica este posibila: b) datorita cromatizarii a unui sunet sau a unui acord, schimbându-i apartenenta si functia;
Modulatia la tonalitati departate se mai poate realiza : a) tonalitati tranzitorii (intermediare), secvente melodice, prin procedeu brusc;
Într-o piesa muzicala modulatia poate fi recunoscuta (identificata) dupa: b) zona initiala (A sau 1), zona de tranzit (T- care lipseste la modulatia brusca) si zona tonalitatii în care s-a modulat (B sau 2)
În lucrarea sa în doua volume: „Clavecinul bine temperat”, compozitorul german preclasic, Johann Sebastian Bach utiliza: b) toate gamele majore si minore cu 7 alteratii, bemoli si diezi.
Dimitrie Cuclin în România si Jacques Chailley în Franta au propus pentru categoriile de modulatie (schimbarea centrului tonal si a modului gamei) termeni ca: c) tonulatie, modulatie si tono-modulatie(schimbarea tonicii,a modului, schimbarea atât a tonicii cât si a ,modului).
Modulatia în sistemul tonal determina: a) sintaxa formelor muzicale si extinde expresia muzicala spre varietate de colorit si caracter ;
Modulatia în sens general ca procedeu de schimbare a centrului sonorn este proprie: b) si organizarilor muzicale, care nu sunt constituite pe o ierarhie armonica a sunetelor , deci si cele de tip modal;
Din ce rezulta sunetul muzical compus ? a) Sunetul muzical compus(timbrat) rezulta din concomitenta mai multor sunete simple(armonice) si are ca proprietati fizice precis determinate frecventa, continuitatea în timp, amplitudinea, forma spectrala a vibratiilor ;
Ce relatii se statornicesc între fenomenul sonor natural (fizic) si cel corespunzator artistic(fiziologic)? c) ) Frecventa= înaltime=melodie, armonie, polifonie, Continuitate în timp=durata= ritm, masura, tempo, Amplitudine=intensitate=dinamica muzicala, Forma spectrala a vibratiilor=timbru=coloristica timbrala
Vocea umana (de exemplu sopran) are în ceea ce priveste registrele sonore : c) registru grav, mediu si acut
Care este denuumirea silabica corespunzatoare urmatoarelor sunete cu denumire alfabetica: as, cis, b, disis, f, gis, es, h, ces, : a) la bemol, do diez, si bemol, re dublu diez, fa, sol diez, mi bemol, si, do bemol
Notatia clasica a înaltimii sunetului se realizeaza prin a) note pe portativul necomplicat
Care este denumirea alfabetica a urmatoarelor sunete cu denumire silabica : la bemol, do diez, si bemol, re dublu diez, fa, sol diez, mi bemol, si, do bemol b) as, cis, b, disis, f, gis, es, h, ces Alteratiile ca semne care modifica înaltimea unui sunet în fata caruia sunt puse sunt : d) accidentale, constitutive si de precautie
Diatonismul unui interval se determina : a) numai raportat la o scara în care se regaseste ca interval constitutiv
Cromatismul unui interval se determina: b) daca intervalul nu se regaseste ca interval constitutiv într-o gama
Intervalul de cvinta perfecta se formeaza cu armonicele : b) 3, 6, 12
Pasajul cromatic ascendent : FA-FA #- SOL-SOL#-LA-SI b- SI - DO este ortografiat clasic si poate sa apartina: a) gamei Do major , Fa major;
Pasajul cromatic descendent : DO-SI-SI b- LA-LA b- SOL- FA #- Fa becar este ortografiat clasic si poate sa apartina: a) gamei Do major, gamei Sol major;
Se considera ca o scara muzicala este asezata în ordine reala atunci când: b) succesiunea sunetelor urmeaza un mers format din cvinte perfecte;
Se considera ca o scara muzicala este asezata în ordine aparenta atunci când: a) succesiunea sunetelor ce o compun este prin mers treptat de tonuri si semitonuri diatonice;
Succesiunea RE b-MI b-FA-SOL b-LA b-SI b- DO-RE b se considera a fi: a) ordinea reala a scarii RE b major natural;
În succesiunea SI b-FA- DO-SOL- Re- La- MI se regasesc: b) ordinea reala atât a gamei Fa major natural cât si a gamei re minor natural;
Doua game ale sistemului tonal-functional poate fi : c) în relatia enuntata la punctul „a” dar si de game în grad de apropiere si de departare.
Gamele LA major si La b major sunt : c) în raport de game departate.
Gamele RE# minor si MI b minor sunt : a) game enarmonice;
O scara ce apartine sistemului tonal-functional se considera a fi diatonica atunci când : a) toate sunetele ce o compun se regasesc într-o succesiune de sase cvinte perfecte;
O scara ce apartine sistemului tonal-functional se considera a fi cromatica atunci când: a) sunetele componente se succed în semitonuri diatonice si cromatice;
În teoria clasica a sistemului tonal , se considera enarmonice doua tonalitati care pe scara cvintelor impecabile se afla la: c) o distanta de douasprezece cvinte perfecte.
Treptele gamelor în sistemul tonal au functii si evident denumiri diferite.Care din enunturile de mai jos este cel mai corect si complet: b) treapta I-a tonica = treapta tonala principala, treapta a II-a treapta secundara= dominanta dominantei, treapta a III-a medianta superioara= treapta modala principala, treapta a IV-a dominanta inferioara sau subdominanta= treapta tonala principala, treapta a V-a dominanta superioara= treapta tonala principala, treapta a VI-a medianta inferioara= treapta modala secundara, treapa a VII-a sensibila= treapta modala secundara;
Gama majora naturala este diatonica pentru ca cele 7 sunete asezate în ordine reala formeaza o succesiune de: c) 6 cvinte perfecte ;
Gama cromatica a sistemului tonal-functional are: a) sunetele asezate într-o succesiune de 12 semitonuri cromatice si diatonice, ascendente sau descendente;
Gama minora naturala este diatonica pentru ca : a ) sunetele ei, asezate în ordine reala, înscriu o succesiune de 6 cvinte perfecte;
Gama unei tonalitati minore în varianta armonica: a) are modificata structura intervalica fata de cea naturala prin faptul ca altereaza suitor treapta a VII-a din ratiuni armonice, obtinându-se o sensibila pe care minorul natural nu o avea ;
Gama unei tonalitati minore în varianta melodica poarta acest nume: a) pentru a sublinia faptul ca din ratiuni legate de melodie s-a modificat locul în care aparea intervalul disonant interzis în melodia clasica: secunda marita între treptele VII si VII;
Raportul dintre gamele tonalitatilor poate fi: c) de înrudire organica si înrudire directa / indirecta si relatii de departare
Gama tonalitatii RE major natural are urmatoarea schema de înrudire (apropiere); c) înrudire organica cu gama si minor,înrudire directa cu gamele LA-fa#, SOL-mi, înrudire indirecta cu gamele MI-do#, DO-la;
În muzica de tip preclasic , tradițional si romantic se folosesc urmatoarele note melodice ornamentale. c) tremolo, arpeggiato, glissando, portamentul, apogiatura, mordent si grupet ;
Notele melodice ornamentale: a) au toate un rol melodic/ornamental, metric, ritmic;
șablonul corect de citire a game scrise : Do-Re-Mi-Fa-Sol-La b-Si- Do transpuse la o secunda mare superioara este: a) Re-Mi-Fa#-Sol-La-Si b-Do#-Re – întrebuințând cheia Do de alto; Modelul corect de citire a game scrise : Do-Re-Mi-Fa-Sol-La b-Si- Do transpuse la o secunda mare inferioara este: b) Si b – Do – Re – Mi b- Fa – Sol b- La – Si b; .
Transpunerea unei piese din Do major melodic la o terta mare superioara sau sexta mica inferioara presupune: c) folosirea în citire a cheii de sopran.
Masura de 9 timpi poate fi structurata interior : c) omogen si eterogen.
Formulele care afecteaza modelul etalon atât al unui ritm cât si a unei masuri într-o piesa muzicala sunt: b) formule cu ritm contratimpat, sincopat si cu ritm anacruzic;
Ritmul în contratimpi se formeaza : b) prin înlocuirea periodica cu pauze a timpilor sau a partilor accentuate ale formulelor ritmice aflate pe diversi timpi;
Ritmul sincopat se formeaza : b) cu orice cumulare de valori, conditionata ‚fiind de a lega din dreapa spre stânga, un ictus de un preictus;
În sistemul ritmic divizionar ( proportionat) specific muzicii clasice exista : b) formule derivate din divizarea normala a valorilor de durata binare, ternare dar si formule derivate din împartirea exceptionala a a unei unitati de timp;
Din punct de veder alpreciziei acustice , în muzica utiliza intonatii: a) egal temperate si netemperate;
Sistemul de intonatie egal temperat provine din: a) divizarea conventionala , matematica a octavei în 12 semitonuri egale a 100 de centi fiecare;
Sistemul de intonatie temperaza inegal împarte: b) octava în 53 de come, semitonul rezultat are doua marimi : de 5 si de 4 come;
Sistemele de intonatie netemperata provin din : c) cobinarea rezonantei naturale cu cea conventionala ( coma de 5 marimi).
Sistemele de intonatie netemperata permit: a) transpozitia unei pierse pe orice sunet din scara; Sistemul egal temperat permite : a) transpunera unei piese pe ori ce sunet al scarii tonale cromatice si totodata practicarea modulatiei tonale;
Cum se succed sunetele intr-un mod pentacordic? a) treptat
Cum se succed sunetele intr-un mod pentatonic? d) treptat si printr-un salt de terta
Cu ce seama scara pentatonicii anhemitonice? c) cu majorul natural fara tr.IV si VII
Daca se reprezintă pe alte sunete, pentatonica anhemitonica primeste armura: a) tonala
Cu ce poate fi asemanat modul ionian? b) cu majorul natural
Care este intervalul caracteristic modului dorian? b) sexta mare
Modul dorian este ? b) minor
Care este intervalul caracteristic modului frigian? d) secunda mica intre treptele I - II
Prin ce interval se caracterizeaza modul lidian? c) cvarta marita
Cum sunt intervalele de terta, sexta si septima in cazul modului lidian? a) mari
Ce interval se formeaza intre tr. I – VII ale modului mixolidian? b) septima mica
Cu ce se aseamana modul eolian? a) cu minorul natural
Secunda mica si cvinta micsorata sunt caracteristicile modului : d) locrian
Ce mod de stare majora produs pe sunetul Re are in componenta sa si sunetul sol diez? b) lidian Ce mod de stare majora cu finala pe sunetul Sol are treapta a VII-a alterata coborator, formand cu treapta I a o septima mica? c mixolidian
Carui mod apartin sunetele MI FA diez SOL LA SI DO diez RE MI? a ) dorian
Cum se numeste functia modala ce se afla la o distanta de un ton sub sunetul polarizator al scarii modale? c subton
Care este denumirea functiei care determina modul unei scari tonale ? c medianta superioara
Ritmul giusto silabic este un ritm: b masurat
Cate valori ritmice de baza foloseste ritmul giusto-silabic c doua
Care sunt valorile de baza utilizate de ritmul giusto-silabic a patrimea si optimea
In care dintre genurile enumerate mai jos se gaseste ritmul giusto silabic d) colindul si bocetul Ritmica parlando- rubato este : b libera = nemasurabila
Care dintre combinatiile de valori reprezinta formula piricului c) doua optimi
Care dintre combinatiile de valori reprezinta formula spondeului d ) doua patrimi
Care dintre combinatiile de valori reprezinta formula troheului c o patrime si o optime
Care este numele compozitorului roman care a reconsiderat folclorul de pe pozitii neomodaliste ? d George Enescu
Cum a mai fost denumit ritmul aksak ? c schiop
Cate durate foloseste ritmul aksak c doua
Care este raportul proportional in care se afla duratele intr-un ritm aksak a 2:3
Cu ce fel de miscari dirijorale se tacteza masurile ce apartin ritmului aksak ? a concentrati
Ritmul aksak este un ritm: b eterogen
In ce genuri ale muzicii **** se gaseste ritmul aksak d dansurile ****
Ce tempo foloseste ritmul aksak a miscare de mare viteza
Ritmul parlando- rubato este specific: a doinei
In cadrul pieselor ce folosesc ritmul parlando - rubato primeaza : c textul lirico-poetic
Ritmul giusto-silabic este : b bicron
Divizarea valorilor ritmice in ritmul giusto – silabic se face : b melismatic
Selectati dintre combinatiile ritmice de mai jos cele doua valori apartinand ritmului aksak c optime si optime cu punct
Modulaţia în muzica Greciei Antice: a) era numită „peri metabolon” şi era un act complex ce privea diverse tipuri de schimbări de sunet polarizator, de gen,de mod, ethos, ritm, deşi în procesul de creaţie existau şi muzică excluzând modulaţii;
În muzica bizantină modulaţia se realiza prin câteva procedee speciale: a)procedeul roţii, procedeul ftoralelor ;
Caracteristic pentru modulaţia bizantină este:a)rotarea unui tricord ,tetracord sau pentacord în aşa fel încât să se păstreze intervale consonante între primul şi ultimul sunet al micro-modulului rotat;

În muzica gregoriană : a) nu se poate vorbi de modulaţie în sensul unei schimbări foarte evidente, dar unele combinări melodice pot fi interpretate drept modulaţii;
Modulaţia în muzica ****ă românească:a ) se identifică dacă urmărim numai linia orizontală a melodiei şi se obiectivează în treceri frecvente de la minor la major sau invers, de la o configuraţie diatonică la una cromatică, semnalează prezenţa unor intervale mai mici decât semitonul şi o mobilitatea cromatică a unor trepte, gruparea configuraţiilor melodice ce aparţin unor chipuri diferite dar cu aceeaşi finală ;
Ritmul în muzica ****ă românească este un sistem format din:a) subsisteme ritmice diferite de ritmul muzicii de tip clasic, excepţie făcând ritmul de dans **** cu care are elemente comune de ritm măsurat;
Ritmul giusto-silabic se distinge prin următoarele elemente: a) are exclusiv două valori de durată, în raport de 1: 2 sau 2: 1 ce nu se divid, este un ritm intim legat de text;
Ritmul aksak se distinge:a) prin compunerea lui din 2 valori de perioadă în raport inegal, 2:3 şi 3:2 executate în tempouri rapide , de virtuozitate ;
Ritmul parlando-rubato are:b) valorile de durată sunt în raport variat 1:3, 1:4, 3:2, 3:1, 4:1 şi grupeazătextul muzical în formule binare, ternare, mixte sau formule excepţional, în temopouri rubato, ad libitum, senza tempo;
Ritmul de dans românesc are:a ) cel mai frecvent serii de către 8 unităţi (pătrimi, optimi) şi accente ce dau specificitate fiecărui dans şi formule ce au la bază 2 durate: pătrimea şi optimea, elemente de suprapunere ritmică: ritmul muzicii instrumentale sau vocale, al paşilor/mâinilor, al stigăturilor, ritmul gesturilor, care nu se aud dar care intră în peisajul sincretic al dansului;
Ritmul copiilor este:a)ritm vocal, dar care nu implică neapărat muzică , valorile de durată nu provin din silabele vorbirii limbii materne, formulele au un caracter universal, fiind comune tuturor copiilor indiferent de zona geografică a lumii de unde provine copilul;
Sistemul format din scări ce sunt alcătuite numai din tonuri: b)este lipsit exhaustiv de semitonuri, motiv pentru care se anihilează structurile major- minore, procesul de modulaţie ( în sens tonal) nu se poate efectua , iar consonanţele/disonanţele nu mai au un caracter contrastant;
Scările ce sunt alcătuite numai din tonuri:c) permit enarmonii absolute în melodie şi armonie, dar procesul de modulaţie va fi înlocuit cu transpoziţii posibile a fi efectuate pe oricare din sunetele scării cromatice;
Sistemul format din scări ce sunt alcătuite numai din tonuri: c )este bazat pe tiparul „scării lui Debussy”, scară care neutralizează relaţiile funcţionalităţii tonale şi favorizează : armonia bazată pe trisonuri mărite, diverse acorduri nerezolvate, cvarte şi cvinte paralele, suprapuneri de tonalităţi;
Care din scările de mai jos se poate numi „scară prin tonuri” : A)Re-Mi-Fa#-Sol#-La# -Si#-Re
Care din scările de mai jos se poate numi „scară prin tonuri” : A)La b -Si b -Do- Re- Mi- Fa#- La b;

Etapele distincte ale stilului „antitonal” sunt: A)etapa atonalismului liber, etapa dodecafonismului serial, etapa serialismului integral ;
Si b- Mi -Sol b-Mi b-Fa-La-Re-Do#-Sol-Sol#-Si-Do este o serie dodecafonică elaborată de Schonberg. Identificaţi care din cele 4 procede variaţionale folosite de dodecafonismul serial se potriveşte atunci când se intonează în succesiunea următoare: Do-Si-Sol#-Sol becar-Do#-Re-La-Fa-Mi b-Sol b-Mi-Si b? a) inversarea seriei

Si b-Mi- Fa-Si-Do-La b- Mi b- La-Do#-Sol-Re-Sol b este o înșiruire dodecafonică . Identificaţi care din cele 4 procede variaţionale folosite de dodecafonismul serial se potriveşte atunci îndată ce se intonează în succesiunea: Sol b-Re-Sol-Do#- La- Mi b- Lab- Do- Si- Fa- Mi-Si b ? b)răsturnarea seriei
Paternitatea inovaţiei, din domeniul sistemelor intonationale şi intitulată „ Maniere cu transpoziţie limitată”, este atribuită :c) compozitarului Olivier Messiaen;
Modurile lui Messiaen, elaborate teoretic , se disting prin următoarele:a) „ modurile cu transpoziţie limitată” în număr de 7 traduc în compoziţia muzicală ideea de mutare, rotată a unui tronson sonor pe un număr de trepte, chiar în cadrului aceluiaşi mod, utilizează numai sunetele modului atât în melodie cât şi în armonie, procedeu ce limitează numărul de transpuneri a întregului mod pe alte trepte şi respectă totodată noua estetică serială : este elegant ceeace este nonrepetabil sau repetat în contex schimbat timbral , ritmic etc;
Citiţi în sens ascendent scara octaviantă prezentată mai jos, compusă din tronsoane şi numiţi care din cele 4 oferte de răspunsuri credeţi că se potriveşte ?La-Si b-Do Fa#-Sol-La Mi b-Mi-Fa # Do-Re b-Mi b : a)este o scară ce aparţine „modurilor cu transpoziţie limitată”;

Prin politonalitate înţelegem:a) o noţiune şi un procedeu de suprapunere, concomitenţa melodică/armonică la mai multe voci( instrumente) a unor sonorităţi ce aparţin fiecare altei tonalităţi;

Prin polimodalism înţelegem:a) o noţiune şi un procedeu de suprapunere, concomitenţa melodică lamai multe voci(instrumente) a unor sonorităţi ce aparţin fiecare altei scări modale ;

Citiţi exemplul prezentat mai jos şi numiţi care din cele 4 oferte de răspunsuri credeţi că se potriveşte ?Exemplu pentru un cvartet instrumental:vioara = gama re minor;flaut = gama Mi major; corn = gama fa minor;pian = gama La b major. a)concomitenţă atribuită politonalismului;

Citiţi exemplul prezentat mai jos şi numiţi care din cele 4 oferte de răspunsuri credeţi că se potriveşte ?
Exemplu:Vocea de sopran = dorian pe sunetul Re; Vocea de alto = dorian cromatic pe sunetul Mi ; Vocea de tenor = lidian diatonic pe sunetul Fa; Vocea de bas = fridian diatonic pe sunetul La. b)concomitenţă atribuită polimodalismului;
În muzică formula „secţiunii de aur” pusă în corespondenţă cu şirul lui Fibonacci se utilizează:a)în construcţia proporţionată a unei fugi, a unei sonate clasice,a acodului major minor, în inventarea unor moduri noi;
Se dă modul: Re- Mi(2 st)-Fa(3 st)-Sol(5 st)-Si b( 8 st).
Dacă luăm în considerate conţinutul în semitonuri a intervalelor modului prezentat mai sus (prescurtat st), mereu în raport cu prima treaptă, putem afirma că acesta este: d)este un model de construcţie a unui mod bazat pe tehnica şirului lui Fibonacii .
Sistemele intonaţionale neotonale şi neomodale se referă la:a) innoirea mijloacelor specifice sonorităţilor tonale sau modale,cu soluţii ce dau o mai mare independenţă acestorafaţă de centrul polarizator, creând deseori microcentre sonore,apelând la dese inflexiuni modulatorii, dar păstrând în mare coeziune tonală, atât în plan monodic cât şi polifonic şi armonic ;
Prin politonalism înţelegem:a) o lărgire a graniţelor tonalităţii , prin suprapunerea într-o partitură pe mai multe voci/instrumente a două sau mai multe tonalităţi, fără ca una din ele să domine;
Tipurile de polimetrie sunt:a)polimetrie de sens orizontal, polimetrie de sens vertical cu structură omogenă şi polimetrie de sens vertical cu structură eterogenă;
Prin poliritmie înţelegem:a) suprapunerea diferitelor structuri ritmice, care respectă cadrul metric, procedeu ce se întâlneşte în diferenţierile melodico/ritmice din diverse stiluri componistice multivocale;
Se prezintă exemplul unei fraze muzicale dintr-o partitură pentru pian: Mâna dreaptă : în măsura 3/4 execută numai diviziuni excepţionale. Mâna stângă : în măsura 3/4 execută numai diviziuni normale-binare.Alegeţi care din cele 4 enunţuri este cel corect :c)este un exemplu de polimetrie de sens vertical, cu structură metrică omogenă;
Se prezintă exemplul unei partituri pentru un cvartet, în următoarea succesiune de măsuri:vioara I = 2/8-1/16—3/4—6/8—2/8.vioara 11= 4/4—3/8 4/8viola = 2/2—9/8 2/4violoncel= 12/8 -5/4—2/8—1/4 7/8 Alegeţi care din cele 4 enunţuri este eel corect :d)este un exemplu de polimetrie de sens vertical, cu structură eterogenă.
Ritmul cu „valori adăugate” se referă la:a) o valoare scurtă ( frecvent o şaisprezecime obiectivată în notă, pauză sau un punct de prelungire ) care se ataşează /adaugă unei formule obţinute prin împărţirea pară/impară unei unităţi de timp, modificându-i structura iniţială;
Următoarea succesiune de măsuri: 5/4---7/4+1/16—3/4+1/16—6/4+ 1/16 este: d) o polimetrie de sens orizontal cu măsuri „adăugate”.
Succesiunea de valori ce se prezintă progresiv în cumul de 1, 2, 3, 4, 5 şaisprezecimi rezultând: 1 şaisprezecime, 1 optime, 1 optime cu punct, 1 pătrime, 1 pătrime legată de o şaisprezecime este un ritm:
b) un ritm serial;
Succesiunea de valori ce se prezintă progresiv în cumul de 1, 2, 3, 5, 8 şaisprezecimi rezultând: 1 şaisprezecime, 1 optime, 1 optime cu punct, 1 pătrime legată de o şaisprezecime, 1 doime este un ritm:
c)un ritm augmentat cu valori progresive;
Metrica serială se construieşte:a) pe principal seriei aritmetice simple, nerepetabile, formată dintr-o succesiune în ordine crescândă de timpi ,ce se crește prin recurenţa , permutarea sau variaţiunea ciclică a seriei sau luând drept reper cifrele şirului lui Fibonacci;
În ce tip de metrică se încadrează succesiunea de măsuri de mai jos:2/8,3/8,4/8, 5/8, 6/8, 7/8,8/8, 9/8—9/8, 8/8,7/8, 6/8,5/8, 4/8,3/, 2/8 c) metrică serială cu recurenţă;
Prin ritmul non-retrogradabil, termen introdus de Messiaen, se înţelege: a) o formulă ritmică restrânsă sau extinsă , numită şi palindromie ritmică, care citită normal( de la stânga la dreapta ) şi în recurenţă,( de la dreapta la stânga) nu-şi schimbă structura, bazată pe formula A-B-A, cu extremele identice sau inversate ;
Augmentarea şi diminuarea în ritmica modernă: b) foloseşte o creştere sau o descreştere simetrică sau nesimetrică a valorilor în absolut orice raport de mărime:l/l, 1/2, 1/3, 1/4, 1/5, 1/6 dintr-o pătrime, pe care Messiaen o recomanda să nu fie încadrată în măsuri ;
Modurile de durate în concepţia lui Messiaen sunt: a) grupuri ritmice alcătuite din valori cu determinare , ca material de sinteză ritmică , din care se construieşte matricea ritmică a unei piese muzicale, sinteză analogă scărilor( modurilor, gamelor);
„Crescendo-ul” şi „descrescendo-ul ritmic” sunt procedee din cauza cărora o combinație ritmică poate fi mărită sau micşorată cu susținerea unor microvalori ritmice progresive.Cui aparţin procedeele ?c) tehnicii de creștere şi diminuare specifice lui Messiaen;
În ritmurile” oiseaux”( ale păsărilor):a) linia melodică implicită a acestora, parcurge rapid registrele acut-supraacut, foloseşte mers melodic arpegiat, mers treptat, repetări, microintervale, note melodice ornamentale;
Procedeele evoluate în construcţia şi creșterea ritmului muzical a secolului XX sunt: a) ale ritmului cu valori adăugare, ale augmentărilor şi diminuărilor de tip nou simetric/nesimetric , ale ritmului non-retrogradabil, ale ritmului serial, al ritmului asociat cu melodia”oiseaux” sau ritmuri legate de modurile de durate;
Organizările noi şi complexe ale cadrului metric se referă la: a)polimetria pe verticală , metrica serială, tehnica măsurilor adăugate ;
În circuitul lucrărilor teoretice din secolul XVI, gamele model ale sistemului tonal ( ionicul = Do major, eolianul = la minor) au fost prezentate de : a)Henricus Loritus Glareanus şi Gioseffo Zarlino ;
J.S.Bach demonstrează in lucrarea sa intitulată”Clavecinul bine temperat”;a) se poate compune muzică din toate gamele tonalităţilor majore şi minore construite pe fiecare din cele 12 sunete ale scării cromatice tonale;
Terasele dinamice actuale , ca praguri pe scara de intensităţi, sunt obiectivate prin c)termeni de la pianissimo posibile, la fortissimo posibile.

muzicantu · Junior Data inscrierii: 20/Iun/2008 Mesaje: 7

Felicitari Iursea pentru rabdarea pe care ai avut-o scriind toate intrebarile si raspunsurile. Sunt cateva raspunsuri pe care eu le-am gandit altfel si pe care le scriu mai jos. Cei care au comentarii ii rog sa intre cat mai repede pe net, sa lamurim problemele cat mai rapid. Multumesc anticipat ! 2b; 8a; 19c; 29- ordine aparenta a scarii RE b major natural- nu se regaseste in raspunsuri, 42b; 45b; 46c; 56c; 59a; 60b; 93a; 119a; 127b; 133a; 138b. Celelalte sunt la fel cu ale mele.

muzicantu · Junior Data inscrierii: 20/Iun/2008 Mesaje: 7

1c; 2b; 3a; 4d; 6a; 7b; 8b; 9a; 10b; 11a; 12b; 13c; 14b; 15b; 16a; 17c; 18a; 19c; 20c; 21c; 22c; 23c; 24c; 25a; 26a; 27a; 28a; 29b; 30b; 31c; 32a; 33d; 34d; 35d; 36-nu stiu; 37b; 38b; 39a; 40d; 41b; 42d; 43c; 44c; 45c; 46c; 47a; 48d; 49a; 50c; 51c; 52a; 53c; 54d; 55a; 56b; 57a; 58b; 59c; 60- nu stiu. Astept comentarii.

muzicantu · Junior Data inscrierii: 20/Iun/2008 Mesaje: 7

1a; 2d; 3d; 4d; 5c; 6a; 7d; 8c; 9c; 10b; 11c; 12d; 13b; 14c; 15b; 16d; 17a; 18a; 19d; 20- nu stiu; 21a; 22a; 23d; 24a; 25b; 26a; 27a; 28b; 27(apare inca odata)c; 29c; 30c; 31d; 32c; 33a; 34d; 35b; 36c; 37b; 38a; 39d; 40d; 41a; 42b; 43c; 44a; 45d; 46b; 47c; 48c; 49a; 50b; 51d; 52b; 53c; 54c; 55d; 56c; 57d; 58c; 59a; 60c; 61b; 62a; 63d; 64c; 65a; 66d; 67c; 68b; 69d; 70c. Astapt comentarii.

Iursea · Junior Data inscrierii: 16/Iun/2008 Mesaje: 4

VARIANTELE GASITE DE MINE;
1C,2A,11A,20A,26C,31A,46A

Iursea · Junior Data inscrierii: 16/Iun/2008 Mesaje: 4

muzicantu · Junior Data inscrierii: 20/Iun/2008 Mesaje: 7

muzicantu · Junior Data inscrierii: 20/Iun/2008 Mesaje: 7

Iursea · Junior Data inscrierii: 16/Iun/2008 Mesaje: 4

36 C , 55B, in rest e cum am si eu.
Poate altii au alte pareri.[/quote] La 36 nu am stiut, dar la 55 imi sustin varianta de raspuns A) cu argumente, citand din "Folclor muzical romanesc" de Ghe. Oprea si Larisa Agapie, pag 303. Citez: "Caracteristice doinei sunt formulele de recitativ recto-tono si melodic (foarte rar, parlato), ce reprezintă anumite tipuri de formule initiale, mediane si finale". Nu stiu raspunsul la intrebarile 5 si 60. Ce parere ai despre variantele mele de la Teorie ?[/quote]

la 5 cred ca se sustine varianta B, iar la 60 este c

muzicantu · Junior Data inscrierii: 20/Iun/2008 Mesaje: 7

stie cineva cum se va desfasura proba 1b (solfegiu), si din ce va consta ea ?