grile metodologia cercetarii sociologice an1 sem1 2007-2008

liviasurdu

METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE
Adevărat/Fals
1) „Empiric” se referă la studierea concretă a realitătii sociale utilizând metode
si tehnici specifice de cercetare
2) Orice cercetare empirică are un fundament teoretic
3) Modelul calitativ de cercetare socială presupune întrebuințarea unor metode si
tehnici strucutrate, standartizate.
4) Cunoasterea la nivelul simtului comun este orientată din punct de vedere
metodologic
5) Cunoasterea comună are un caracter organizat si sistematizat
6) Cunoasterea comună are un caracter individual, personal.
7) Cunoasterea spontană are un caracter individual, personal
8) Cunoasterea spontană este marcată de subiectivitatea agentului cunoasterii
9) Cunoasterea spontană utilizează un limbaj riguros, standartizat
10) Cunoasterea spontană este limitată spatial si temporar
11) Cunoasterea stiintifică porneste de la un set de ipoteze
12) Cunoasterea stiintifică are un caracter personal, subiectiv (în functie de
anumite principii axiologice, preferinte ale cercetătorului)
13) Cunosterea stiintifică porneste de la un set de bănuieli si observatii
întâmplătoare
14) Cunoasterea stiintifică este orientată din punct de vedere metodologic
15) Definitia nominală presupune procesul de transpunere a unei teme de
cercetare într-o procedură de investigare concretă
16) Definitia operatională constă în prescrierea operatiilor empirice necesare
trecerii de la teorie la cercetarea concretă.
17) Operationalizarea conceptelor preupune rostirea designatului concomitent
cu indicarea acestuia
18) Operationalizarea conceptelor reprezintă procedeul prin care se decide dacă
o calitate poate fi atribuită unei unităti sociale
19) O cercetare sociologică concretă este posibil de conceput doar dacă se
porneste de la reprezentarea imagistică a conceptului în care este reflectată
realitatea supusă cercetării.
20) Dimensiunile obtinute prin operationalizarea conceptelor prezintă grad mai
mare de generalitate comparativ cu conceptul de referintă
21) În studiile exploratorii se porneste de la un număr strict de indicatori
sociologici
22) Elaborarea propriu-zisă a indicatorilor sociologici trebuie precedată de
alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare si de construirea
instrumentelor de recoltare a informatiilor
23) Elaborarea propriu-zisă a indicatorilor sociologici trebuie precedată de o
activitate teoretică de definire si analiză a conceptelor în care este reliefată
realitatea supusă cercetării
24) Indicatorii obtinuti prin operationalizarea conceptelor vor sta la baza
construirii instrumentelor de investigatie.
25) În planul cercetării ipoteza reprezintă o explicatie anticipată, plauzibilă
pentru a sustine o constructie teoretică ce urmează să fie ulterior supusă
testării, verificării empirice
26) În cercetarea socio-umană vom accepta ca ipoteze empirice doar acele
enunturi confirmate
27) Ipotezele de cercetare sunt explicatii plauzibile bazate pe teorii explicative
validate stiintific
28) Ipotezele de lucru sunt explicatii întâmplătoare ce urmează a fi confruntate
cu o succesiune de reflexii teoretice
29) Metodologia implică analiza critică a elementelor care intervin în cercetare.
30) Într-o cercetare sociologică concretă, metoda este subsumată tehnicii de
cercetare.
31) Cunoasterea stiintifică este influentată de zestrea culturală primită prin
socializare.
32) Definitia operatională este o definitie lexicală, ea se realizează la nivel
interlingvistic.
33) Definitia nominală a conceptelor este rezultatul final al analizei teoretice si
al cercetării concrete si marchează un moment calitativ al cunoasterii
stiintifice.
34) Definitia operatională a conceptelor este rezultatul final al analizei teoretice
si al cercetării concrete si marchează un ocazie calitativ al cunoasterii
stiintifice.
35) O cercetare sociologică concretă este posibil de realizat doar dacă se
porneste de la definirea riguroasă a domeniului supus cercetării.
36) Într-o cercetare sociologică concretă, între indicatori si indicatul lor se
stabileste o relatie statistică.
37) Ipotezele teoretice constituie enunturi direct testabile în cercetarea de teren.
38) Orice enunt despre relatia probabilă dintre fenomene constituie ipoteză de
cercetare.
39) Tiparul cantitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip
pozitivist: pe cercetare efectivă, pe înregistrare, numărare si măsurare.
40) Modelul calitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip
pozitivist: pe cercetare efectivă, pe înregistrare, numărare si măsurare.
41) În cercetarea sociologică reprezentativitatea esantionului ne permite
generalizarea concluziilor la colectivitatea statistică generală.
42) În cercetarea socio- umană concretă nu poate interveni fenomenul de
serendipitate.
43) Ipoteza de cercetare reprezintă un enunt teoretic ce este confirmat de
realitate.
44) În cercetarea sociologică concretă unei metode îi pot fi subordonate mai
multe tehnici de cercetare.
45) Cele mai frecvente caracteristici ale **** ce alcătuieste colectivitatea
statistică generală devin criterii de grupare în vederea construirii
esantionului.
Alegere Multiplă (una sau mai numeroase variante de răspuns)
1) Cum definim „metodologia cercetării sociologice”?
A) stiinta realizării cercetării;
B) o înșiruire de factori social-politici implicati în viata socială;
C) ansamblul demersurilor teoretice, tehnico-metodologice si
epistemologice întreprinse de cercetător în vederea cunoasterii stiintifice
a faptelor sociale;
D) stiinta metodelor;
2) Ce se desemnează prin „metodă de cercetare”?
A) program de realizare a cercetării;
B) mod de a actiona in efectuarea unei cercetari;
C) indice teoretic al cercetării;
D) o serie de ipoteze generale
3) Ce reprezintă „tehnica de cercetare”?
1 modalitate teoretică si axiologică de abordare a realitătii socio-umane
2 sistem conceptual ce stă la baza cercetării
3 modalitate concretă de abordare a fenomenelor supuse cercetării
4) Cum definim nivelul teoretic al cercetării?
1 o serie de ipoteze direct testabile, cu nivel minim de generalitate
2 studiere concretă a realitătii socila-umane
3 totalitatea metodelor si tehnicilor de cercetare
4 idei, explicatii, interpretări, ipoteze generale asupra realitătii sociale
5) Care dintre următorii sociologi definesc „fenomenul de serendipitate”?
1 E. Durkheim
2 A. Comte
3 R. K. Merton
4 V. Pareto
6) Ce se întelege prin „fenomenul de serendipitate”?
1 fapt regăsit în ipotezele de cercetare
2 fapt aberant si neasteptat
3 fapt neasteptast, aberant si capital
7) Cunoasterea comună se referă la :
A. credinte, explicatii, interpretări obtinute în mod spontan;
B. cunostinte obtinute prin intermediul unor metode si tehnici;
C. cunostinte obtinute fără cercetare sistematică.
8) Cum se numeste sociologul care afirmă că la nivelul cunoasterii comune
actionează: enculturatia si socializarea, ca factori ce oferă acesteia un
caracter iluzoriu?
1 S. Freud
2 Henri H. Stahl
3 Dimitrie Gusti
4 Paul F. Lazarfeld
9) Numiti autorul definitiei: paradigmele sunt „exemple împărtăsite în comun”
de către o comunitate stiintifică
1 Raymond Boudon
2 Thomas S. Kuhn
3 Robert K. Merton
10) Cine defineste paradigmele ca fiind „limbajul în care sunt formulate
teoriile”
1 Raymond Boudon
2 Thomas S. Kuhn
3 Robert King Merton
11) Paradigma operationalizării conceptelor în cercetarea sociologică a fost
elaborată de către:
1 T. Parsons
2 M. Weber
3 P. F. Lazarfeld
4 E. Durkheim
12) Paradigma operationalizării conceptelor cuprinde:
A) elaborarea ipotezelor de cercetare
B) reprezentarea imagistică a conceptului
C) specificarea conceptului prin stabilirea dimensiunilor
D) delimitarea **** supuse cercetării
E) alegerea indicatorilor
F) constructia indicilor emipirici
13) A stabili dimensiunile unui concept, în procesul operationalizării,
presupune:
1 a defini nominal conceptul;
2 a nominaliza domeniile sau elementele structurale care compun
realitatea desemnată de conceptul respectiv;
3 a desemna „caracteristici” exprimate numeric pentru o anumită unitate
socială.
14) În schema operatională, prin identificarea variabilelor se vor identifica:
1 factorii care mentin constanti indicatorii empirici obtinuti prin
operationalizare
2 factori care înseamnă caracteristici, particularităti elementare ale
realitătii sociale cercetate
3 semne direct observabile si măsurabile în cercetarea de teren
4 factorii care influentează sau care determină schimbări pentru fiecare
dimensiune a conceptului operationalizat
15) Indicatorii obtinuti prin operationalizarea conceptelor reprezintă:
A) semene observabile si măsurabile cu susținerea cărora pot fi
caracterizateunitătile sociale si calitătile acestora
B) particularitate elementară a unie teme de cercetare
C) domenii teoretice ale conceptului operationalizat
16) În metodologia sociologică, totalitatea dimensiunilor, variabilelor si a
indicatorilor unui fenomen poartă denumirea de:
1 univers statistic general
2 spatiu de atribute
3 anchetă-pilot
17) Componentele schemei operationale reprezintă.
1 caracteristicile realitătii cercetate
2 interpretări si reflexii teoretice
3 esantioane reprezentative
18) Din punct de vedere etimologic ipoteza inseamnă:
1 enuntul unei explicatii temeinic verificate;
2 observatii întâmplătoare despre evenimente si fenomene sociale;
3 ceea ce se pune dedesubt, temelie, bază.
19) Ipotezele de cercetare semnifică:
A) enunturi direct testabile, verificabile empiric
B) enunturi a căror confirmare/infirmare va fi redată de datele empirice
C) enunturi generale, teoretice, indirect testabile
D) realitate socială exterioară, obiectivă, structurată numărării si măsurării
20) Care dintre următoarele enunturi constituie ipoteze de cercetare:
A) dacă sunt student atunci sunt înmatriculat la o institutie de învătământ
superior
B) dacă în familie există un climat conflictual, atunci tendinta spre deviantă
comportamentală a copiilor este mare
C) cu cât nivelul de trai al **** scade cu atât rata comportamentelor
delicvente creste
D) cu cât mă hrănesc mai bine cu atât scade senzatia de foame
E) dacă as locui pe Marte atunci as fi mai fericit
21) De ce în cercetarea socio-umană apare restrictia formulării ipotezelor de
lucru în termenii: „Dacă A atunci B” sau „Cu cât A cu atât B”?
1 căci ipotezele de lucru constituie ipoteze cu nivel maxim de
generalitate (sunt ipoteze teoretice)
2 pentru că ipotezele de lucru sunt formulări axiologice si
epistemiologice
3 fiindcă ipotezele de lucru iau forma unor implicatii logice
22) Gruparea (stratificarea) **** în cercetarea sociologică se realizează
în functie de:
A) caracteristic socio-demografice
B) caracteristici socio-profesionale
C) caracteristici estetice
D) caracteristici sociale
E) caracteristici economice
23) Conditia de reprezentativitate a unui esantion presupune:
A) capacitatea esantionului de a reproduce cât mai fidel structurile si
caracteristicile **** din care a fost extras
B) subiecti retinuti în esantion diferă (sub profilul caracteristicilor
socio-demografice) de universul cercetării
C) subiectii retinuti în esantion sunt purtătorii, tuturor, sau cel putin, ale
principalelor caracteristici a **** totale
24) Într-o cercetare sociologică concretă operatia de codificare a informatiilor
reprezintă:
1 operatia de reprezentare imagistică a informatiilor
2 operatia de reprezentare teoretică a informatiilor
3 operatia de reprezentare conventională (numerică sau alfabetică) a
unie informatii
25) Într-o cercetare sociologică empirică metodele si tehnicile de cercetare sunt
alese de către cercetător în functie de:
A) informatiile recoltate de la subiectii presupusi de cercetare
B) tema cercetării
C) conceptia general-teoretică ce stă la baza
D) obiectivele specifice temei cercetate
E) ipotezele de cercetare
26) Prin „metodologie” se desemnează:
1 acea stiintă care ne relevă modalitătile axiologice de abordare a
socialului;
2 acea stiintă care ne relevă modalitătile de cunoastere spontană a unui
eveniment social;
3 acea stiintă care ne relevă demersurile de efectuare a cercetării.
27) Într-o cercetare sociologică concretă, instrumentul de investigatie
semnifică:
1 mijloc, cale, mod de expunere;
2 unelte, aparatură de care se foloseste cercetătorul pentru înregistrarea
informatiilor;
3 modul de a actiona în efectuarea unei cercetări.
28) Termenul de paradigmă poate fi definit astfel:
1 stiinta metodelor;
2 mod de cercetare;
3 model, „pattern”;
4 dispozitiv de investigatie.
29) Cercetarea de teren propriu- zisă vizează:
A. aplicarea instrumentelor de recoltare a informatiilor;
B. analiza conceptelor;
C. raportul direct dintre cercetător si realitatea supusă cercetării;
D. recoltarea informatiilor;
E. elaborarea ipotezelor de cercetare.
30) Proiectarea cercetării presupune:
A. analiza si interpretarea informatiilor;
B. fixarea obiectivelor cercetării;
C. contactul direct dintre cercetător si realitatea supusă cercetării;
D. elaborarea ipotezelor de cercetare;
E. analiza conceptelor.
31) Relevanta indicatorilor în cercetarea socio- umană concretă se poate estima
prin:
A. analiza puterii de discriminare;
B. analiza proceselor psihice implicate;
C. analiză statistică;
D. analiză teoretică si specificarea semnificatiei datelor ce se obtin în
cercetarea concretă.
32) În cercetarea sociologică vom retine indicatorii care se definesc prin:
1 nivel maxim de generalitate;
2 rezistentă la schimbare socială;
3 tărie mare de discriminare.
33) În cercetarea socio- umană concretă ipotezele îndeplinesc următorul rol:
1 metodologic si cognitiv- explicativ;
2 metodologic si axiologic;
3 psiho-somatic.
34) În cercetarea psihosocială stabilirea colectivitătii statistice generale se face
în functie de :
A. metodele cantitativ- calitative stabilite de către cercetător;
B. natura problemei studiate;
C. tema si obiectivele cercetării;
D. **** supusă cercetării.
35) Modelul cantitativ de cercetare presupune:
A. realitate socială exterioară, obiectiv- structurată;
B. numărare si măsurare;
C. analiza biografiilor sociale;
D. tehnici nestructurate de cercetare.
36) În cadrul „anchetei pilot” se testează:
1 validitatea ipotezelor de cercetare;
2 validitatea variabilelor explanatorii;
3 validitatea instrumentelor de cercetare.
37) În procesul de codificare a informatiilor codul stabileste o corespondentă
între:
1 natura cantitativă a informatiilor si cifrele atribuite;
2 nivelul teoretic si cel empiric;
3 natura calitativă a informatiilor si cifrele atribuite;
4 procesele psihosociale devenite obiect de cercetare.
38) Rolul activitătii teoretice în cercetarea sociologică este:
A. formularea de idei generale asupra realitătii sociale;
B. contact direct cu realitatea socială;
C. formularea de ipoteze generale;
D. punerea în relatie a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja
verificate (interpretarea);
E. formularea de concepte complexe care orientează cercetătorul spre fapte
interesante.
39) Functiile cercetării empirice în dezvoltarea teoriei sunt:
A. initierea teoriei, prin descoperirea de fapte neasteptate;
B. clarificarea conceptelor utilizate în teorie;
C. evidentierea de mărimi politico- economice ale vietii sociale.
D. reformularea teoriei prin elaborarea de noi scheme explicative;
40) În cercetarea sociologică vor fi incluse în colectivitatea statistică generală:
A. persoane cu pregătire profesională în domeniu (sociologi);
B. persoane care sunt implicate prin activitatea practică în procesele sociale
studiate;
C. analisti socio- politici;
D. persoane care detin informatii referitoare la procesele sociale studiate.
41) Ipoteza de cercetare este definita de catre Th. Caplow astfel:
1 “explicatie plauzibila pentru a sustine o constructie teoretica”;
2 “enunturi confirmate prin intermediul informatiilor recoltate in
cercetare”;
3 “enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea
empirica”;
4 “enuntul unei explicatii temeinic verificate”.
42) Definitia operationala a conceptelor presupune:
A. descrierea partilor componente ale proceselor psiho-sociale care sunt
exprimate in conceptele ce fac obiectul cercetarii;
B. definitie lexicala, ea realizandu-se la nivel lingvistic;
C. alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare;
D. prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea
concreta;
E. rezultatul final al cercetarii concrete.
43) In metodologia cercetarii sociologice trecerea de la concepte generale la
cele apropiate de concretul social se realizeaza prin:
A. sistematizarea, ordonarea, analiza si interpretarea informatiilor obtinute
in cercetarea de teren;
B. elaborarea de scheme operationale de cercetare;
C. elaborarea dimensiunilor, variabilelor si indicatorilor sociologici;
D. delimitarea spatiului de semnale ale conceptului in care este reflectata
realitatea supusa cercetarii.
44) Rolul activitatii teoretice in cercetarea sociologica este:
A. formularea de idei generale asupra realitatii sociale;
B. contact direct cu realitatea sociala;
C. formularea de ipoteze generale;
D. punerea in relatie a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja
verificate (interpretarea).
YES/NO
1) Influentează enculturatia cunoasterea comună?
2) Influentează socializarea cunoasterea spontană?