grile psihologia educatiei an1 sem1 2007-2008

liviasurdu

PSIHOLOGIA EDUCAłIEI
Intrebări cu posibilităŃi de răspuns multiple
1. În concepŃia lui E. Meumann pedagogia este:
a. o psihologie experimentală
b. o psihologie a instruirii
c. o psihologie experienŃială
2. Cel care a utilizat pentru întâia dată termenul de Pedagogie psihologică a
fost:
a. C. Rădulescu-Motru
b. A. Binet
c. J. Fr. Herbart
3. ReprezentanŃii pedagogiei psihologice, pe latură experimentală sunt:
a. S. Hall
b. E. Meumann
c. A. Binet
4. Sub ce denumiri a fost cunoscută „Scoala activă?
a. Scoala muncii
b. Scoala pentru toŃi
c. Scoala în aer liber
d. Scoala vieŃii
5. Pedologia este:
a. stiinŃa de a-i învăŃa pe toŃi, toate
b. stiinŃa copilului
c. psihologia muncii
6. Ce proces psihic era foarte solicitat în cadrul învăŃământului
scolastic?
a. memoria
b. gândirea
c. imaginaŃia
7. Din „Scoala activă” rămâne si astăzi valabil, la propria instruire,
principiul:
a. învăŃării prin acŃiune
b. învăŃării permanente
c. învăŃării spontane, nedirijate
8. Cărui psiholog îi aparŃine următoarea afirmaŃie esenŃială pentru
psihologia educaŃiei: «istoria dezvoltării funcŃiilor psihice superioare
reprezintă un domeniu al psihologiei cu desăvârsire necercetat»:
a. A. Ferriere
b. L.S. Vâgotski
c. S.L. Rubinstein
9. Cine este de părere că “acŃiunile copilului cu obiectele care reproduc
procedeele socialmente elaborate de a opera cu ele, se conformează
proprietăŃilor obiectelor si servesc la cunoasterea acestora”?
a. M. Montessori
b. L.S. Vâgotski
c. S.L. Rubinstein
10. Teoria „organelor funcŃionale” care justifică si astăzi ideea potrivit
căreia este posibil de compus absolut orice fel de intelect specific (în condiŃii
potrivite) aparŃine psihologului:
a. S.L. Rubinstein
b. A.N. Leontiev
c. P.I. Galperin
d. L.S. Vâgotski
11. Teoria “acŃiunilor mintale” aparŃine lui:
a. J. Piaget
b. L.S. Vâgotski
c. P.I. Galperin
12. Cine a formulat pentru prima dată conceptul de didactică psihologică?
a. H. Aebli
b. P.I. Galperin
c. J. Piaget
13. Psihologia pedagogică nu putea să se împartă decât în două părŃi:
psihologia pedagogică a instruirii (a învăŃării) si psihologia pedagogică a:
a. cercetării
b. educaŃiei
c. copilului si adolescentului
14. EsenŃa psihologiei educaŃiei este ......................, înŃeleasă ca proces
general si esenŃial al formării omului, adică: învăŃarea de informaŃii, de
capacităŃi si operaŃii ale gândirii, de emoŃii si sentimente, de relaŃii sociale si
de trăsături de caracter.
a. învăŃarea
b. metoda experimentului
c. memorarea
15. Cine a elaborat primele “masini de învăŃare” în SUA la începutul anilor
‘20?
a. E. Mayo
b. S. Pressey
c. J. Locke
16. Adecvat concepŃiei lui F.A. Diesterweg, Didactica intuiŃiei sau „didactica
cretei colorate” are la bază principii valabile si astăzi: de la intuiŃie la
concept, de la particular la general, de la:
a. general la particular
b. concret la abstract
c. abstract la concret
17. Cine este generatorul celei mai avansate didactici psihologice, respectiv
al „învăŃării programate”?
a. J. Fr. Herbart
b. B.F. Skinner
c. F.A. Diesterweg
18. Întegrarea noului în ceea ce deja se stie, reprezintă însăsi esenŃa învăŃării,
un proces de organizare care se numeste:
a. apercepŃie
b. gândire
c. conexiune inversă
19. Cel care a propus pentru prima dată etapele (secvenŃele) unei lecŃii, pe
care le-a numit „trepte formale” a fost:
a. J. Fr. Herbart
b. E. Meumann
c. W.A. Lay
20. Potrivit concepŃiei lui J. Fr. Herbart, „treptele herbartiene” sunt
următoarele:
a. redesteptarea vechilor reprezentări si revigorarea lor
b. predarea noilor informaŃii, în pasi mici
c. evidenŃierea ideilor principale
d. formularea definiŃiei (concluziilor)
e. aplicaŃii practice
21. Elementul fundamental al gândirii în concepŃia lui J. Piaget si H. Aebli
este operarea cu:
a. informaŃii
b. instrumentele de cercetare
c. materialul didactic
22. Care este al doilea concept fundamental al didacticii psihologice a lui
H. Aebli?
a. asimilarea
b. organizarea
c. clasificarea
23. B.F. Skinner nu era numai un psiholog experimentalist, ci si un
gânditor, iar de numele lui este legată:
a. învăŃarea liniară
b. condiŃionarea totală
c. conexiunea inversă
24. În ce sferă a apărut esecul reformelor scolare din variate Ńări?
a. Teoretică
b. Practică
25. Termenul de „test” a fost introdus în 1890 de către:
a. J. Piaget
b. A. Binet
c. J.M. Cattell
26. Intelectul ……… este comun tuturor indivizilor si se măsoară prin
diferite categorii de teste.
a. dezirabil anticipat
b. specific
c. general
27. Intelectul ……… ……… este o categorie de intelect cerut de o
societate viitoare previzibilă, căreia i s-ar usura astfel mult apariŃia si
dezvoltarea.
a. dezirabil anticipat
b. general
c. specific
28. Cine si-a pus problema învăŃării în termeni de capacităŃi ale
intelectului pe care dorim să le exersăm în instruirea copilului?
a. W.R. Houston
b. J. Piaget
c. R. Gagné
29. Prima scoala experimentala apare in anul 1773 la:
a. Roma
b. Londra
c. Paris
30. Prin teoria aperceptiei, preocupat de trecerea de la intuitie la notiune,
J.Fr. Herbart il completeaza pe:
a. S.L. Rubinstein
b. J. Locke si J.J. Rousseau
c. Pestalozzi
31. Didactica experimentala a lui W.A. Lay asigură o contributie
importanta, fiind bazata pe cele trei etape esentiale ale instruirii si anume:
perceptia, prelucrarea si:
a. actiunea
b. cunoasterea
c. generalizarea
d. abstractizarea
32. La început, pedagogia experimentală a avut două componente si
anume:
a. filosofică si experimentală
b. psihologică si filosofică
c. experimentală si filosofică
33. Termenul de „Scoala activa” este inventat de P. Bovet (1917), iar G.
Kerschensteiner o denumeste în Germania:
a. Scoala muncii
b. Scoala educaŃia pentru adulŃi
c. Scoala europeană
d. Scoala primară
34. Cei mai autorizati analisti ai domeniului psihologiei pedagogice in
Rusia sunt D.N. Bogievlenski si:
a. J.J. Rousseau
b. N.A. Menciscaia
c. J.Fr. Herbart
35. Bazele psihologiei ideologice sovietice au fost puse după anul:
a. 1900
b. 1915
c. 1917
d. 1925
36. Trebuie pornit de la „clasificarea noŃiunilor fundamentale, de la
formularea obstacolelor de bază, de la fixarea sarcinilor cercetării” –
ideea ii apartine lui:
A. L.S. Vâgotski
b. N.A. Menciuscaia
c. E.R. Hilgard
37. „CondiŃionarea totală” reprezintă dirijarea în întregime a
comportamentului uman sau animal, iar ideea îi aparŃine lui:
a. L.S. Vâgotski
b. B.F. Skinner
c. A.P. Neceaev
38. Termenul de .................... indică un cadru de analiza si modernizare a
învăŃământului, în care se pune explicit problema obiectivelor sau a
„Ńintelor” la sfârsitul unui anumit proces de instruire.
a. evaluare
b. curriculum
c. predare
d. obiective educaŃionale
39. „Scoala de la Iasnaia Poleana” înfiinŃată în 1859 a fost organizată de:
a. J.H. Badley
b. L.N. Tolstoi
c. A. Ferrière
40. Gândirea reprezintă:
a. reflectarea generalizată a realităŃii
b. un mod de organizare a informaŃiilor în sfera cunoasterii
c. organul funcŃional cel mai complex în ordinea evoluŃiei
filogenetice
41. ÎnvăŃarea intelectului specific presupune:
a. însusirea de informaŃii specifice
b. construirea intelectului dezirabil anticipat
c. interiorizarea de concepte specifice si organizarea lor
în structuri
d. integrarea structurii specifice în intelectul general
42. David Ausubel consideră că factorii cei mai importanŃi care influenŃează
învăŃarea sunt „cunostinŃele existente, constituite din fapte, noŃiuni,
propoziŃii, teorii si date perceptuale brute, de care cel ce învaŃă poate
dispune în indiferent ce moment”, respectiv:
a. structura afectivă a fiecăruia
b. structura cognitivă a fiecăruia
c. structura motivaŃională a fiecăruia
43. Pentru Jean Piaget inteligenŃa înseamnă, în primul rând, adaptare,
respectiv un echilibru între corp si mediu, care este rezultatul
interdependenŃei a două procese complementare:
a. înŃelegere si aprofundare
b. cunoasterea si experienŃa
c. asimilarea si acomodarea
44. Jean Piaget a descris expansiunea inteligenŃei printr-un număr de stadii,
care, la rândul lor se divizează în substadii. Acestea sunt:
a. Stadiul senzorio-motor
b. Stadiul preoperaŃional
c. Stadiul analizei si generalizării
d. Stadiul operaŃiilor concrete
e. Stadiul operaŃiilor formale
StabiliŃi dacă aserŃiunile de mai jos sunt adevărate sau false:
1. Pedagogia experienŃială este forma „primitivă” a pedagogiei
experimentale.
2. Psihologia educaŃiei nu continuă experienŃa acumulată în instruirea
copiilor la gânditori ca: J.J. Rousseau, J. Fr. Herbart, J. Piaget etc.
3. G.deLandsheere este autorul lucrării „Istoria universală a pedagogiei
experimentale), lucrare tradusă si publicată si în limba română.
4. Printre teoreticienii de seamă ai „Scolii active” se numără: A.
Ferriere, M. Montessori, O. Decroly, C. Freinet etc.
5. M. Montessori nu este reprezentanta „Scolii active”.
6. Pedagogia ideologică se caracterizează prin ruperea de continuitatea
istorică a practicii educative.
7. Primele «masini de învăŃare» gândite de Sidney Pressey se ocupau cu
testarea cunostinŃelor si a inteligenŃei, aspecte esenŃiale ale oricărei
modernizări.
8. Didactica intuiŃiei sau „didactica cretei colorate”, potrivit concepŃiei
lui F.A. Diesterweg are la bază principii valabile si astăzi: de la intuiŃie la
concept, de la particular la general, de la concret la abstract.
9. Teoria apercepŃiei si a atenŃiei involuntare reprezintă marile contribuŃii
practice la didactică, atenŃia involuntară reprezentând calea desteptării
interesului pentru ceea ce urmează a se preda la lecŃie.
10. Ceea ce l-a aparte pe B.F. Skinner de H. Aebli, nu a fost punctul de
pornire, ci extinderea nucleului experimental de la parte la întreg.
11. Unul dintre principiile programării liniare este principiul „pasilor mici”.
12. Deosebirea între programarea liniară si programarea ramificată constă în
faptul că elevul nu mai completează răspunsurile cuvenite, ci alege din
câteva unul singur ca fiind cel potrivit.
13. Didactica psihologică reprezintă o parte a psihologiei educaŃiei si se
deosebeste de didactica pedagogică prin faptul că are la bază cercetarea
experimentală psihologică, pornind chiar de la teoriile învăŃării.
14. Ideea unei pedagogii inteleasa ca stiinta independenta este formulata
in 1806, anul aparitiei „Pedagogiei Generale” si este perfect fundamentata in
1835, anul aparitiei lucrarii „Prelegeri pedagogice” (J.Fr. Herbart)
15. Teoria aperceptiei si a atentiei involuntare reprezinta marile
contributii practice la didactica, in ciuda conceptiei psihologice atomiste
si asiciationiste de la care pornise J.Fr. Herbart.
16. Când realizează cercetări experimentale, Ernst Meumann respectă
regulile bine cunoscute si anume: tema bine conturată, acoperire întreagă a
factorilor implicaŃi, concluzii limitate, dar ferme.
17. Pedagogia ideologica a fost una din dominantele gândirii pedagogice
ale secolului XX.
18. Din punct de vedere al intelectului specific, R. Gagné a elaborat
„piramida” construirii treptate a structurii capacităŃilor.
19. Intelectul general nu este comun tuturor oamenilor si nu se măsoară
prin diferite categorii de teste.
20. „Intelectul specific” este sinonim cu „intelectul dezirabil anticipat”.
21. „Intelectul dezirabil anticipat” este sinonim cu „intelectul general”.
22. „Intelectul specific” nu este sinonim cu „intelectul general”.
23. Intelectul (gândirea) reprezintă reflectarea generalizată a realităŃii,
organul funcŃional cel mai complex în ordinea evoluŃiei filogenetice, un
mod de organizare a informaŃiilor în sfera cunoasterii.
24. ÎnvăŃarea intelectului specific presupune însusirea de informaŃii
specifice, interiorizarea unor concepte specifice, organizarea lor intr-o
structura si integrarea acesteia in intelectul general.
25. Pentru L.S. Vâgotski si psihologia veche si cea noua sunt, în fond,
psihologii ale proceselor elementare.
26. Didactica intuiŃiei sau „Didactica cretei colorate” are ca esenŃă
fundamentarea a ceea ce se preda pe percepŃie, pe simŃuri.
27. Pentru Eduard Claparède gândirea nu poate fi avută în vedere decât în
contextul acŃiunii. Gândirea este unealta, instrument al acŃiunii.
28. Potrivit formulării lui B.F. Skinner, tehnologia didactica sau
tehnologia stiinŃifică a învăŃământului se ocupa cu tehnici verificate de
instruire in diferite domenii.
29. Spre deosebire de limba maternă, pe care copilul o stie la intrarea în
scoală, în linii mari si esenŃiale, la matematica noŃiunile trebuie formate
în mod sistematic.
30. Dacă intelectul general se formează, în mare măsură, spontan, cel
special se formează numai prin scolarizare îndelungată.
31. Intelectul general (nespecific) reprezintă „trunchiul comun” al
intelectului tuturor oamenilor. Ternmenul a fost cercetat, sub diferite
aspecte de Cattell, Binet, Spearman etc.
32. Didactica psihologică a lui J.J. Rousseau se va numi „învatare
programată”.
33. Psihologia educaŃiei s-a dezvoltat mai ales in direcŃia elaborării unor
instrumente practice de instruire.
34. Scolastica medievală aduce o contribuŃie importantă la clarificarea
conceptelor legate de viata spirituală a omului.
35. Lucrarea „Algoritmii si învăŃarea programată” aparută în anul 1965
îi apartine lui Norman Crowder.
36. Ca si Scoala activă, pedologia poate fi considerată o continuare a
pedagogiei psihologice.
37. În cazul măsurării intelectului specific, testele de inteligenŃă devin
probe pentru măsura atingerii sarcinilor formative ale unui anumit obiect de
învăŃământ.
38. „ApercepŃia“ termen promovat de J.Fr.Herbart reprezintă o legare a
instruirii de structurile mentale existente în interiorul intelectului, iar
antrenarea acesteia în contextul unor informaŃii noi care urmează a se preda
la lecŃie constituie o contribuŃie importantă la cresterea eficienŃei instruirii.
39. În ceea ce priveste concepŃia psihologică a lui J.Fr.Herbart, aceasta
porneste de la ideea că la baza vieŃii psihice elementele iniŃiale sunt
reprezentările, iar asocierea lor mai târziu anumite reguli determină întreaga
varietate a vieŃii spirituale, a psihologiei umane în ansamblul ei.
40. ÎnvăŃarea este un fenomen doar uman deoarece ea nu se regăseste
si în conduita animalelor.
41. Psihologii educaŃiei definesc învăŃarea drept o activitate sistematică,
dirijată, desfăsurată într-un cadru organizat (instituŃii specializate de instruire
si educaŃie), orientată în direcŃia asimilării de cunostinŃe si a formării
structurilor psihice si de personalitate.
42. Modelele asociaŃioniste ale învăŃării susŃin faptul că învăŃarea este
produsă prin existenŃa unor relaŃii între cel puŃin două clase de evenimente,
cum ar fi stimuli sau comportamentele.
43. CondiŃionarea clasică a fost descrisă si explicată de filosoful rus,
laureate al Premiului Nobel, Alexei Nikolaevici Leontiev.
44. CondiŃionarea reacŃiilor emoŃionale, respectiv valoarea emoŃiilor si a
sentimentelor trăite de elev în scoală, reprezintă un alură important pentru
activitatea didactică.
45. ÎnvăŃământul programat a fost iniŃiat în anul 1925 de înspre Sidney I.
Pressey de la Universitatea din Ohio, prin obținerea unei masini
autocorectoare destinate aplicării de teste; studentul citeste întrebările,
selecŃionează răspunsul din mai multe posibilităŃi, apoi apasă pe butonul
corespunzător acelui răspuns. Dacă e corect, pe ecran apare întrebarea
următoare, dacă există o greseală, întrebarea nu se schimbă.
46. Când este vorba despre om, învăŃarea reprezintă procesul de însusire
a cunostinŃelor, a priceperilor, dar si procesul de formare a capacităŃii
necesare utilizării lor. ÎnvăŃarea nu poate fi privită ca un proces simplu,
elementar, asa cum credeau Pavlov si Thorndike, ci este rezultatul
dezvoltării funcŃiilor psihice si al unei îndelungate experienŃe.
47. Psihologul american Jerome S. Bruner, puternic influenŃat de
cercetările lui Vâgotski, dezvoltă si aplică ideile acestuia în educaŃie.
48. Copilul prescolar traversează etapa cunoasterii prin lărgirea
comportamentului său cu mediul social si cultural din care asimilează
modele de viaŃă ce determină o integrare tot mai activă la condiŃia umană.
49. În psihologie procesul de socializare a copilului este privit ca un
aspect esenŃial al dezvoltării personalităŃii, cercetările în această direcŃie
bazându-se pe teoriile unor personalităŃi marcante ca L.S.Vâgotski, J.Piaget,
H.Wallon etc.
Întrebări de tip da sau nu
1. Didactica psihologică poate fi considerată o programare liniară ?
2. Elaborarea didacticii disciplinei mentale îi aparŃine lui G.
Kerschensteiner ?
3. „Istoria universala a pedagogiei experimentale” din 1986, ii apartine lui
G. De Landsheere?
4. Psihologia educaŃiei constituie o ramură a psihologiei generale?
5. PermanenŃa obiectului, respectiv capacitatea copilului de a-si reprezenta
obiectele si în absenŃa lor, constituie principala achiziŃie a stadiului senzoriomotor
descris de Jean Piaget?
6. În perioada prescolară tipul fundamental de activitate a copilului este
jocul?