cris13
Junior
Data inscrierii: 26/Mai/2010
Mesaje: 8
|
 Trimis: 12/01/2011 22:34 Titlul subiectului: am ceva la institutiile de drept procesual parte generala |
 |
|
INSTITUTII DE DREPT PROCESUAL PENAL
PARTEA GENERALA
MULTIPLE CHOICE
1. Principiul teritorialitatii normelor de drept procesual penal înseamna:
a. activitatea procesual penala se desfasoara conform normelor de drept procesual român daca s-a savârsit o fapta penala pe teritoriul României;
b. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul României conform normelor de drept procesual penal român;
c. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul României conform normelor de drept procesual român daca faptuitorul este cetatean român sau apatrid cu domiciliul în România;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
2. Sunt derogari de la principiul teritorialitatii:
a. imunitatea de jurisdictie si comisia rogatorie;
b. comisia rogatorie si delegarea;
c. imunitatea de jurisdictie si cazul infractiunilor savârsite în marea teritoriala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
3. În ceea ce priveste aplicarea în timp, normele procesual penale:
a. de regula retroactiveaza daca sunt mai favorabile;
b. de regula sunt ultraactive;
c. de regula se aplica imediat;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
4. Interpretarea normelor juridice procesual penale facuta de organele de urmarire penala:
a. are forta obligatorie;
b. reprezinta întotdeauna o forma de interpretare sistematica;
c. reprezinta o forma de interpretare istorica raportat la cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
5. Sunt trasaturi ale unui proces echitabil:
a. accesul liber la un tribunal impartial si independent în ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cât si luarea oricarei masuri de constrângere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente în activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
b. accesul neîngrădit la un tribunal pentru solutionarea conflictului de drept; garantarea posibilitatii de a ataca cu apel orice hotarâre judecatoreasca; interdictia torturii sau a oricarei violente în activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
c. accesul lăsat la un tribunal impartial si independent în ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cât si luarea oricarei masuri de constrângere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente în activitatea de cercetare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
6. Principiul egalitatii în fata legii si a autoritatilor publice presupune:
a. urmarirea penala si judecata se efectueaza de aceleasi organe de urmarire penala si de aceleasi instante de judecata, au loc dupa aceleasi reguli procesuale, iar partile dintr-o cauza penala se bucura de aceleasi drepturi procesuale în fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare
b. partile se bucura de aceleasi drepturi procesuale în fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare
c. urmarirea si judecata au loc pentru toate ființele dupa aceleasi reguli procesuale, cu exceptia situatiilor în care exista reguli speciale pentru persoanele care ocupa anumite functii
ANS: A
7. Oficialitatea procesului penal priveste:
a. numai faza urmaririi penale;
b. numai faza urmaririi penale si faza judecatii;
c. numai faza judecatii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
8. Actele necesare desfasurarii procesului penal se îndeplinesc:
a. numai din oficiu;
b. din oficiu, afara de cazul îndată ce prin lege se dispune altfel;
c. la cererea partilor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
9. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, în cursul urmaririi penale, faptuitorul va fi considerat nevinovat pâna la:
a. sesizarea organelor de urmarire penala;
b. începerea urmaririi penale;
c. punerea în miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
10. Prezumtia de nevinovatie:
a. este consacrata expres de Codul de procedura penala;
b. nu este consacrata expres de Constitutia României;
c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decât printr-o hotarâre penala definitiva;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
11. Dreptul la aparare este garantat învinuitului sau inculpatului:
a. dupa punerea în miscare a actiunii penale;
b. în momentul prezentarii materialului de urmarire penala;
c. pe tot parcursul procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
12. Pentru garantarea dreptului la aparare:
a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a învinuitului sau inculpatului în toate procesele penale;
b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a partii vatamate în toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia sa încunostinteze, de îndata si mai înainte de a-l audia, pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
13. În cursul procesului penal:
a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator;
b. orice parte trebuie asistata de aparator;
c. învinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
14. Desfasurarea procesului penal în limba româna:
a. exclude probabilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna;
b. presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si în mod obligatoriu, ori de câte ori limba sa materna este alta decât limba româna;
c. presupune ca partii i se desemneaza în mod gratuit un interpret daca nu îsi poate apara interesele decât în limba sa materna;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
15. În procesul penal:
a. procedura judiciara se desfasoara în limba româna, cu exceptiile prevazute de lege;
b. procedura judiciara se desfasoara în limba materna pe care partile o înteleg, cu ajutorul interpretilor;
c. partile si alte persoane în proces pot folosi limba materna, dar actele procedurale se întocmesc în limba româna;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
16. Partilor care nu se pot exprima:
a. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, ca de pildă si dreptul de a pune concluzii în instanta prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instanta;
b. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii în instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instanta;
c. li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
17. Sunt trasaturi ale actiunii penale:
a. actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila;
b. actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila;
c. actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
18. Actiunea penala:
a. ste suficienta existenta unor informatii privind savârsirea unei infractiuni pentru punerea în miscare a actiunii penale;
b. nu poate fi pusa în miscare decât in personam;
c. implica dobândirea de catre faptuitor a calitatii de învinuit;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
19. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale în urma judecarii unei cauze:
a. condamnarea sau achitarea;
b. clasarea sau încetarea procesului penal;
c. încetarea urmaririi penale sau încetarea procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
20. Obiectul actiunii penale îl constituie:
a. întocmirea actului de inculpare;
b. întocmirea rechizitoriului;
c. tragerea la raspundere penala a inșilor care au savârsit infractiuni;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
21. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata când:
a. procurorul a dispus înlocuirea raspunderii penale;
b. instanta a dispus înlocuirea raspunderii penale;
c. procurorul a dispus, referitor la aceeasi cauza, într-un alt dosar penal, scoaterea de sub urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
22. Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie pentru:
a. punerea în miscare a actiunii penale fata de un cetatean român cu domiciliul în strainatate, care a savârsit o infractiune în afara teritoriului tarii;
b. punerea în miscare a actiunii penale fata de un cetatean strain fara domiciliu în România, care a savârsit o infractiune în strainatate;
c. punerea în miscare a actiunii penale fata de un apatrid cu domiciliul în România care a savârsit o infractiune în strainatate;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
23. Exprimarea dorintei guvernului strain este:
a. un mod special de sesizare;
b. o conditie iute prealabila trimiterii în judecata;
c. o conditie care, daca este îndeplinita, duce la încetarea procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
24. Se va conține scoaterea de sub urmarire penala în urmatoarele ipoteze:
a. fapta nu exista, lipseste plângerea prealabila, fapta nu a fost savârsita de învinuit sau de inculpat;
b. fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost savârsita de învinuit sau de inculpat, fapta nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii;
c. persoana vatamata si-a retras plângerea prealabila, a intervenit decesul faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
25. Daca nu exista învinuit sau inculpat în cauza si s-a perfect termenul de prescriptie a raspunderii penale, se va dispune:
a. încetarea urmaririi penale;
b. scoaterea de sub urmarire penala;
c. clasarea;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
26. Daca inculpatul si partea vatamata se împaca în cursul cercetarii judecatoresti:
a. instanta va înceta procesul penal;
b. procurorul va dispune încetarea procesului penal;
c. cauza se claseaza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
27. Daca instanta constata existenta unei cauze de nepedepsire, va dispune:
a. achitarea;
b. încetarea procesului penal;
c. clasarea;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
28. Actiunea civila exercitata în cadrul procesului penal:
a. nu este scutita de taxa de timbru;
b. poate fi pornita oricând;
c. se stinge întotdeauna prin pronuntarea unei hotarâri de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
29. Actiunea civila se exercita în procesul penal împotriva:
a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente;
b. partii civile;
c. partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
30. Repararea pagubei în cazul în care actiunea civila a fost exercitata în procesul penal:
a. se face numai în natura;
b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei în care bunul a fost gasit la inculpat;
c. se face în natura sau prin plata unei despagubiri banesti, în masura în care repararea în natura nu este posibila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
31. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila exercitata în cadrul procesului penal:
a. instanta trebuie sa oblige inculpatul la plata daunelor morale;
b. instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral;
c. actiunea civila este inadmisibila în aceasta situatie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
32. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci când aceasta are ca obiect:
a. restituirea lucrurilor;
b. restabilirea situatiei anterioare;
c. desfiintarea totala sau partiala a unui înscris;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
33. Constituirea ca parte civila are ca efect:
a. punerea în miscare a actiunii penale;
b. punerea în miscare a actiunii civile;
c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea civila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
34. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa în aceeasi cauza:
a. numai în calitate de parte vatamata;
b. numai în trăsătură de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila;
c. în calitate de parte civila, daca solicita aceasta caracteristică prin constituirea ca parte civila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
35. Partea responsabila civilmente:
a. poate fi introdusa în cauza în orice moment în cursul procesului penal;
b. poate interveni în procesul penal numai pâna la citirea actului de sesizare;
c. poate interveni în procesul penal numai pâna la terminarea cercetarii judecatoresti;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
36. Introducerea în procesul penal a partii responsabile civilmente:
a. nu se poate face în cursul urmaririi penale;
b. se poate face la cererea partii civile;
c. se poate face la cererea partii vatamate sau a partii civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
37. Procurorul:
a. este obligat sa sustina actiunea civila pornita de partea civila înainte de citirea acțiunii de sesizare;
b. poate sa sustina actiunea civila, daca porțiunea civila este lipsita de capacitate de exercitiu;
c. este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu restrânsa;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
38. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile:
a. oricând, chiar daca s-a constituit parte civila în procesul penal;
b. în caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila în procesul penal;
c. oricând, chiar daca instanta penala a rezolvat actiunea civila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
39. Partea vatamata este:
a. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savârsirea infractiunii;
b. subiectul pasiv al infractiunii;
c. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savârsirea infractiunii si daca participa în procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
40. Inculpatul:
a. este numai persoana fizica împotriva careia s-a pus în miscare actiunea penala;
b. trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata;
c. poate fi o persoana careia legea îi recunoaste imunitatea penala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
41. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savârsirii infractiunii, în raportul de drept substantial se numeste:
a. numit;
b. persoana vatamata;
c. parte vatamata;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
42. Persoana vatamata:
a. dobândeste în mod automat valoarea de parte vatamata daca a sesizat savârsirea infractiunii;
b. dobândeste în mod automat calitatea de parte civila daca a indicat cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit;
c. trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi întrebata daca se constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
43. Este parte în faza de judecata a procesului penal:
a. partea responsabila civilmente;
b. învinuitul;
c. procurorul;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
44. Are calitatea de inculpat:
a. numai persoana fata de care s-a pus în miscare actiunea penala;
b. numai persoana citata în aceasta însușire de instanta penala;
c. persoana fata de care s-a dispus începerea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
45. Parte vatamata în procesul penal poate fi:
a. numai victima infractiunii;
b. numai o persoana fizica;
c. o persoana fizica sau o persoana juridica;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
46. Competenta dupa materie este determinata de:
a. natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii;
b. sfera de cauze date în mod obisnuit în caderea instantelor judecatoresti de drept comun;
c. infractiune sau calitatea faptuitorului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
47. Sectii maritime si fluviale functioneaza:
a. numai la tribunale si curti de apel;
b. nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Înalta Curte de Casatie si Justitie;
c. la unele judecatorii, tribunale si curti de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
48. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe lânga instantele din:
a. Galati;
b. Braila;
c. Calarasi;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
49. Judecata în apel se realizeaza de catre un complet compus din:
a. trei judecatori la tribunal si la curtea de apel;
b. trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Înalta Curte de Casatie si Justitie;
c. doi judecatori la tribunal si la curtea de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
50. Sunt considerate modele subsidiare ale competentei în materie penala:
a. competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta teritoriala;
b. competenta speciala si competenta personala;
c. competenta functionala si competenta materiala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
51. Infractiunea savârsita de un expert poate fi judecata în prima instanta de:
a. curtea de apel;
b. tribunal;
c. judecatorie, daca expertul nu a savârsit o infractiune data în competenta altei instante;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
52. Corect. Instantele militare judeca:
a. numai infractiunile savârsite de militari;
b. numai infractiunile savârsite de militari, daca au legatura cu îndeplinirea atributiilor de serviciu;
c. numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai infractiunile savârsite de militari, daca au legatura cu îndeplinirea atributiilor de serviciu;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
53. Recursurile solutionate de curtile de apel pot fi declarate:
a. împotriva deciziilor tribunalului prin care se solutioneaza cererile privind masurile preventive;
b. împotriva deciziilor tribunalului pronuntate în apel;
c. împotriva deciziilor pronuntate de tribunal în întâia instanta;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
54. Infractiunea de omor savârsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de:
a. Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
55. Daca un militar cu gradul de colonel savârseste o infractiune de luare de mita, cauza va fi judecata de:
a. tribunalul militar;
b. Tribunalul Militar Teritorial;
c. tribunalul competent teritorial, deoarece fapta nu este data în competenta instantelor militare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
56. Conflictele de competenta între tribunalele militare:
a. se solutioneaza de Curtea Militara de Apel;
b. pot interveni numai cu privire la cauzele în care se judeca infractiuni contra ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date în competenta tribunalului militar teritorial;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
57. Curtea Militara de Apel:
a. judeca numai în prima instanta si în recurs;
b. judeca în fond, în apel si în recurs;
c. judeca în prima instanta infractiunile savârsite de judecatorii militari si de procurorii militari;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
58. În situatia în care curtea de apel, judecând un recurs, suspenda, prin încheiere, judecarea cauzei corespunzător art. 303 C. proc. pen.:
a. Înalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cazul de întrerupere a cursului justitiei;
b. Înalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursul împotriva încheierii;
c. Înalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori, judeca apelul împotriva încheierii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
59. Completul de 9 judecatori al Înaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:
a. apelurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate în prima instanta de Sectia penala;
b. recursurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate în prima instanta de Sectia penala;
c. recursurile în interesul legii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
60. Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie:
a. sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor înainte de promulgarea acestora;
b. judeca recursurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate în prima instanta de Sectia penala;
c. judeca apelurile declarate împotriva hotarârilor pronuntate în prima instanta de Completul de 9 judecatori;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
61. Sunt calitati si functii care atrag competenta de judecata a Înaltei Curti de Casatie si Justitie ca instanta de fond:
a. judecatorii de la tribunale si cei de la curtile de apel;
b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
62. Înalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:
a. în fond;
b. în apel;
c. în recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
63. Infractiunea savârsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca în prima instanta de:
a. curtea de apel;
b. Înalta Curte de Casatie si Justitie;
c. instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea persoanei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
64. În situatia în care, dupa savârsirea unei infractiuni, o persoana dobândeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata:
a. de Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
65. În situatia în care, dupa savârsirea unei infractiuni, o persoana dobândeste calitatea de senator, cauza va fi judecata:
a. de Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
66. În situatia în care un amiral savârseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta calitate:
a. cauza va fi judecata de Înalta Curte de Casatie si Justitie în indiferent ce situatie;
b. cauza va fi judecata de Înalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o hotarâre în prima instanta;
c. cauza va fi judecata de instanta competenta material;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
67. Dobândirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savârsirea faptei:
a. nu determina niciodata schimbarea competentei;
b. determina întotdeauna schimbarea competentei;
c. determina schimbarea competentei numai daca inculpatul a dobândit, de exemplu, calitatea de membru al Înaltului Cler cu rang de arhiereu;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
68. În situatia declinarii de competenta determinate de competenta teritoriala:
a. actele îndeplinite ori masurile dispuse se mentin;
b. actele îndeplinite ori masurile dispuse pot fi mentinute;
c. actele îndeplinite ori masurile dispuse nu pot fi mentinute;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
69. Conflictele de competenta sunt solutionate:
a. de Înalta Curte de Casatie si Justitie pentru toate conflictele de competenta;
b. de curtea de apel pentru conflictele de competenta ivite între instantele inferioare, indiferent de gradul acestora, situate în circumscriptia sa;
c. de tribunal pentru conflictele de competenta ivite între judecatorii, chiar daca una dintre astea se afla în circumscriptia altui tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
70. Conflictul de competenta între o instanta militara si o instanta civila este solutionat de:
a. Înalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori;
b. Înalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala;
c. instanta civila ierarhic superioara;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
71. Conflictul de competenta între doua organe de cercetare penala:
a. trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare penala efectuata de aceste organe;
b. va fi solutionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenta sa instrumenteze dosarul;
c. se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor doua organe de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
72. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza în apel daca:
a. într-o discutie între prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat în cauza respectiva va fi admis;
b. a schimbat încadrarea juridica prin încheiere, cândva de solutionarea cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs împotriva unei încheieri privind o masura preventiva, pronuntându-se asupra vinovatiei inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
73. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:
a. este sot, ruda sau afin pâna la gradul 3 inclusiv cu una din parti;
b. este sot, ruda sau afin pâna la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalti judecatori care face parte din complet;
c. este sot, ruda sau afin pâna la gradul 3 inclusiv cu procurorul;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
74. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:
a. este sot, ruda sau afin pâna la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea învinuitului;
b. este sot, ruda sau afin pâna la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a întocmit rechizitoriul;
c. este sot, ruda sau afin pâna la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a întocmit citatiile în dosarul de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
75. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate în urmatoarea situatie:
a. judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului;
b. judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati;
c. judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
76. Cererea de recuzare:
a. trebuie sa indice motivele de incompatibilitate pentru fiecare judecator;
b. poate fi formulata fata de toti judecatorii unei instante, chiar si fata de cei de la alte sectii, daca se arata cazul concret de incompatibilitate pentru fiecare;
c. poate fi formulata repede ce partea a aflat cazul de recuzare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
77. Cererea de recuzare:
a. este inadmisibila daca este formulata împotriva judecatorului chemat sa se pronunte asupra cererii de recuzare formulate fata de un coleg al sau;
b. este admisibila daca este formulata în mod repetat fata de acelasi judecator, invocându-se cauze deosebite de incompatibilitate;
c. poate fi respinsa printr-o încheiere care se poate ataca separat cu recurs în termen de 3 zile;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
78. Recuzarea aceluiasi judecator, pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt faimoase la data formularii unei cereri anterioare de recuzare:
a. este admisibila;
b. este inadmisibila, dar cererea de recuzare va fi judecata de un alt complet, fara participarea judecatorului recuzat;
c. este admisibila, cererea urmând fi judecata de un alt complet din care nu face parte judecatorul recuzat;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
79. Cererea de recuzare poate fi formulata:
a. numai de catre parti;
b. de catre parti sau de procuror;
c. de orice persoana interesata si de procuror;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
80. Când pentru solutionarea cererii de recuzare nu se poate alcatui un complet de judecata la instanta la care a fost înregistrata cererea de recuzare:
a. recuzarea se solutioneaza de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie;
b. recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara;
c. cererea de recuzare va fi respinsa ca inadmisibila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
81. Constituie motiv de recuzare:
a. participarea expertului de mai numeroase ori în aceeasi cauza;
b. audierea martorului de mai multe ori în aceeasi cauza;
c. judecatorul a fost expert sau martor în cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
82. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:
a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii;
b. numai de Ministrul Justitiei;
c. de presedintele instantei superioare în grad celei la care se afla cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
83. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:
a. impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminata cercetarea judecatoreasca;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
84. Stramutarea unei cauze se poate cere:
a. numai când aceasta se afla pe rolul instantei de fond;
b. numai când aceasta se afla pe rolul unei instante;
c. numai daca aceasta nu se afla în apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
85. Cererea de stramutare:
a. se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare;
b. se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare;
c. se adreseaza Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
86. Cererea de informatii în cazul stramutarii:
a. este obligatorie în toate cazurile;
b. este facultativa în toate cazurile;
c. este facultativa în situatia în care se formuleaza o noua cerere de stramutare în aceeasi cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
87. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre:
a. Înalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare;
b. instanta în fata careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
88. Stramutarea poate fi ceruta din nou:
a. oricând;
b. dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare;
c. numai daca noua cerere se întemeiaza pe împrejurari noi, necunoscute Înaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere se întemeiaza pe împrejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
89. Probele indirecte:
a. sunt întotdeauna obtinute din alta sursa decât cea originala;
b. dovedesc în mod direct fapta;
c. sunt întotdeauna obtinute din sursa originala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
90. Sarcina administrarii probelor în procesul penal apartine:
a. organelor judiciare;
b. politiei judiciare si procurorului;
c. partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
91. Dreptul la tacere:
a. poate fi întrebuințat de învinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate;
b. reprezinta posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice întrebare care i se pune de catre organele judiciare;
c. reprezinta posibilitatea învinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice întrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la învinuirea care i se aduce;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C
92. Probele în procesul penal:
a. nu pot fi administrate decât în faza cercetarii judecatoresti;
b. pot fi propuse numai pâna la începerea dezbaterilor;
c. trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
93. Declaratia învinuitului sau inculpatului:
a. are o valoare probatorie absoluta;
b. are o valoare probatorie relativa;
c. este indivizibila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
94. În cursul procesului penal, instanta de judecata:
a. admite proba, chiar daca aceasta nu este concludenta, dar este utila si a fost solicitata de inculpat;
b. respinge motivat proba, daca nu este utila;
c. nu poate admite si alte probe decât cele existente în dosarul cauzei supus judecarii sau probele deja discutate la termenul de probe;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
95. Reprezinta probe concludente în procedura penala:
a. probele care au legatura cu faptele sau împrejurarile ce fac obiectul probatiunii;
b. probele care ajută la aflarea adevarului în cauza penala;
c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
96. Declaratiile învinuitului sau inculpatului:
a. se consemneaza în scris sau se înregistreaza cu mijloace audio-video;
b. se consemneaza în scris;
c. se consemneaza în scris de catre învinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
97. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului:
a. neconditionat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau împrejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate în cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
98. Ascultarea învinuitului sau inculpatului:
a. se face numai la sediul parchetului sau politiei;
b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla în imposibilitate de deplasare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
99. Partea civila:
a. poate fi reprezentata în procesul penal, dar numai daca este lipsita total de capacitate de exercitiu;
b. este introdusa din oficiu în procesul penal;
c. poate declara ca participa în procesul penal în aceasta excepție numai pâna la citirea momentului de sesizare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
100. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:
a. nu este obligata sa declare ca martor;
b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si împrejurarile de care a luat cunostinta în exercitiul profesiei, fara încuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata sa pastreze secretul;
c. nu poate sa fie ascultata ca martor în nicio cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
101. În situatia în care sotia inculpatului este audiata în calitate de martor:
a. poate savârsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara necorespunzator adevarului;
b. poate savârsi infractiunea de marturie mincinoasa numai daca este audiata în legatura cu fapte de coruptie, iar marturia e mincinoasa;
c. poate savârsi infractiunea de favorizare a infractorului, daca marturia e mincinoasa;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
102. Ascultarea ca martor a tipilor care prezinta infirmitati fizice:
a. este interzisa, fiindcă persoana respectiva nu poate sa redea constient cunostintele pe care le are;
b. nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simturile sanatoase;
c. este permisa în orice conditii si cu privire la faptele percepute în absolut orice mod;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
103. Sotul si rudele apropiate ale învinuitului:
a. nu pot fi audiate ca martori;
b. nu sunt obligate sa declare ca martori;
c. nu pot savârsi infractiunea de marturie mincinoasa daca au fost audiate;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
104. Minorul care nu a împlinit 14 ani:
a. nu poate fi audiat ca martor în procesul penal;
b. poate fi audiat numai în sedinta secreta;
c. poate fi audiat, dar numai în prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei careia îi este încredintat spre crestere si educare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
105. Minorul:
a. nu poate fi ascultat ca martor în procesul penal;
b. nu este obligat sa declare ca martor în procesul penal;
c. poate fi ascultat ca martor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
106. Nu pot dobândi calitatea de martor în procesul penal:
a. rudele inculpatului si rudele partii vatamate;
b. partile civile;
c. minorii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
107. Persoana vatamata:
a. nu poate fi ascultata ca martor în procesul penal;
b. poate fi obligata sa declare ca martor;
c. poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu participa în proces ca parte vatamata;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
108. Nu depune juramânt:
a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a împlinit 14 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
109. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului:
a. neconditionat, pentru toti martorii;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau împrejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate în cauza, în cazul martorilor cu identitate protejata;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
110. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:
a. procurorul care a supravegheat urmarirea penala;
b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, în cazul infractiunilor privind violenta în familie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
111. Confruntarea poate fi efectuata:
a. numai între martorii ale caror declaratii sunt contradictorii;
b. numai între învinuit sau inculpat si martori;
c. între persoanele ascultate în aceeasi cauza, daca între declaratiile acestora exista contradictii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
112. Una din parti prezinta o înregistrare video în procesul penal ca proba:
a. înregistrarea video efectuata de parte este inadmisibila ca mijloc de proba, daca a fost facuta fara autorizarea instantei;
b. înregistrarea video poate servi ca mijloc de proba, chiar daca a fost efectuata de parte, cu conditia ca infractiunea sa fie cercetata la plângere prealabila;
c. înregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de lege sau daca priveste înregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari ale partii purtate cu terti;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
113. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate:
a. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura infractiunii;
b. indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatorului;
c. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infractiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
114. Înregistrarea convorbirilor dintre avocat si inculpat:
a. poate fi folosita ca mijloc de proba daca din cuprinsul acesteia rezulta, de exemplu, ca avocatul pregateste sau a savârsit infractiunea de trafic de stupefiante;
b. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai împotriva avocatului;
c. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai împotriva inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
115. Nu pot fi martori asistenti:
a. vecinii persoanei al carei domiciliu este perchezitionat;
b. persoanele care au asistat la savârsirea faptei;
c. persoanele interesate în cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
116. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor:
a. se dispune numai de catre instanta;
b. se dispune de procuror în cursul urmaririi penale si de instanta în cursul judecatii;
c. se dispune numai de procuror în cursul urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
117. Ridicarea de obiecte sau înscrisuri se dispune:
a. numai de catre instanta;
b. numai de catre procuror;
c. de catre executorul judecatoresc;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
118. Perchezitia poate fi:
a. numai domiciliara;
b. corporala sau domiciliara;
c. numai corporala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
119. Juramântul expertului:
a. se depune la termenul la care expertul este chemat pentru a lua cunostinta de obiectivele expertizei;
b. se depune dupa desemnarea expertului, în camera de consiliu, fara citarea partilor;
c. se depune daca expertul este chemat de instanta pentru a da explicatii cu privire la raportul de expertiza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
120. Comisia rogatorie se poate adresa:
a. parchetului ierarhic superior;
b. parchetului ierarhic inferior;
c. instantei egale în grad;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
121. Sunt masuri preventive:
a. retinerea;
b. obligarea la remediu medical;
c. sechestrul;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
122. Masurile preventive pot înceta de drept:
a. la data solutionarii plângerii împotriva masurii preventive luate de procuror;
b. când s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive;
c. la data pronuntarii hotarârii de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
123. Masura retinerii unui parlamentar:
a. poate fi revocata de Camera din care face parte;
b. nu poate fi revocata decât de judecator;
c. nu poate fi luata decât de judecator;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
124. Retinerea poate fi dispusa de:
a. judecator;
b. comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savârsite la bordul navelor sau aeronavelor;
c. agentii politiei de frontiera în ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul frontierei de stat;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
125. Masurile preventive pot fi dispuse prin:
a. ezolutia organului de cercetare penala;
b. rezolutia procurorului;
c. ordonanta procurorului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
126. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se comunica:
a. politiei de frontiera;
b. administratiei financiare în a carei circumscriptie locuieste învinuitul sau inculpatul;
c. partii vatamate;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A
127. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva:
a. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond;
b. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond sau instanta în a carei circumscriptie se afla locul de detentie;
c. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond sau instanta în a carei circumscriptie se afla sediul parchetului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
128. Arestarea preventiva se dispune prin:
a. ordonanta procurorului;
b. încheierea judecatorului;
c. mandatul de arestare emis de judecator;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
129. Arestarea preventiva a învinuitului:
a. se poate dispune de catre procuror, în cursul urmaririi penale, si de catre instanta de judecata, în cursul judecatii;
b. nu se poate dispune decât în cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea în miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
130. Arestarea preventiva a inculpatului:
a. se poate dispune înainte de începerea urmaririi penale în cazul infractiunilor flagrante;
b. nu se poate dispune decât în cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea în miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
131. În cazul în care instanta admite propunerea de arestare preventiva:
a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator;
b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror;
c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
132. Arestarea inculpatului major:
a. nu poate depasi 180 de zile decât daca s-a pronuntat o hotarâre de prima instanta;
b. nu poate depasi 180 de zile în cursul urmaririi penale;
c. nu poate depasi 180 de zile în fiecare faza a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
133. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta:
a. în cursul urmaririi penale;
b. numai de catre învinuitul sau inculpatul aflat în stare de arest preventiv;
c. pe tot parcursul procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
134. Masurile de ocrotire în procesul penal:
a. vizeaza protejarea bunurilor importante care ar putea fi pierdute ca urmare a savârsirii infractiunii;
b. se pot dispune fata de persoanele prejudiciate prin savârsirea infractiunii;
c. se pot dispune fata de minorii aflati în ocrotirea unui învinuit arestat preventiv;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
135. Sunt masuri procesuale reale:
a. liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor;
b. masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
136. Organele competente sa dispuna luarea masurilor asiguratorii sunt:
a. instanta de judecata, în cursul cercetarii judecatoresti si în cursul urmaririi penale;
b. în faza de urmarire penala, procurorul sau organul de cercetare penala, prin ordonanta;
c. în faza de urmarire penala, procurorul;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
137. Sunt acte procesuale:
a. introducerea plângerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea în judecata, punerea în miscare a actiunii penale;
b. înmânarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor;
c. împacarea partilor, cercetarea la fata locului, înmânarea citatiei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
138. Daca locul savârsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa unde locuieste învinuitul si nici locul sau de munca, acesta va fi citat:
a. la sediul organului de urmarire penala;
b. la consiliul local în a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala;
c. la sediul consiliului local în a carui raza teritoriala s-a savârsit infractiunea;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
139. În ipoteza în care termenul de apel de 10 zile curge de la data pronuntarii hotarârii:
a. nu se iau în considerare zilele nelucratoare;
b. ziua pronuntarii hotarârii intra în durata termenului;
c. ziua în care termenul începe sa curga si ziua în care acesta se împlineste nu se socotesc în durata termenului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
140. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:
a. de catre inculpat, în cazul retragerii plângerii prealabile;
b. de catre inculpatul achitat, daca a fost obligat la plata despagubirilor civile;
c. de catre partea civila careia i s-a respins actiunea civila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
141. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa calitatea persoanei este:
a. nulitatea relativa, care poate fi invocata pâna la citirea actului de sesizare;
b. nulitatea relativa, care poate fi invocata pâna la pronuntarea hotarârii în prima instanta;
c. nulitatea absoluta care poate fi invocata oricând;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
142. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie:
a. partea vatamata este un minor internat într-un centru de reeducare;
b. inculpatul este militar sau elev al unei scoli militare;
c. inculpatul este elev al unei institutii aparte de învatamânt;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
143. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu îsi poate face solitar apararea:
a. asistenta juridica este obligatorie;
b. asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art. 171 C. proc. pen. în care se afla inculpatul;
c. nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
144. Amenda judiciara se aplica:
a. numai de catre procuror;
b. numai de catre instanta de judecata;
c. de organul de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
145. Interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul sau:
a. se poate dispune numai de instanta de judecata care a luat masura preventiva;
b. se poate dispune numai de instanta care a hotarât condamnarea inculpatului dupa ramânerea definitiva a hotarârii;
c. se poate dispune de procuror, pe o perioada limitata;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
146. Sunt limite ale fazei de judecata:
a. trimiterea în judecata si pronuntarea hotarârii;
b. trimiterea în judecata si ramânerea definitiva a hotarârii;
c. prezentarea materialului de urmarire penala si pronuntarea hotarârii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
147. Sunt corpuri delicte:
a. obiectele care contin o urma a faptei savârsite;
b. obiectele care poarta o urma a faptei savârsite;
c. obiectele care au fost utilizate sau au fost destinate sa serveasca la savârsirea unei infractiuni, cum ar fi si obiectele care sunt materialul finit infractiunii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
148. În timpul efectuarii expertizei:
a. expertul nu poate lua legatura cu partile;
b. expertul trebuie sa mentina o legatura permanenta cu partile;
c. expertul poate solicita explicatii necesare de la parti, cu încuviintarea organelor judiciare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
149. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva:
a. este obligatorie, indiferent de infractiune;
b. este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori infractiunea savârsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A |
|
