don_makavely
Junior
Data inscrierii: 16/Mar/2007
Mesaje: 4
|
 Trimis: 20/05/2008 11:25 Titlul subiectului: |
 |
|
Marketing social politic
MSP studenti
TRUE/FALSE
Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:
1. Regula “coerentei” spune ca fiecare campanie electorala nu poate fi reproducerea unei campanii anterioare, chiar daca aceasta a fost incununata cu succes.
ANS: F
2. Spoturile politice care au întrebuințat imaginea obisnuita a stirilor pentru prima data au aparut in Statele Unite in perioada de adolescenta a marketingului electoral.
ANS: T
3. Spoturile politice care au folosit imaginea obisnuita reclamelor comerciale pentru întâia data au aparut in Franta in anii ‘50.
ANS: F
4. Marketingul farmaceutic reprezinta o specializare a marketingului clasic.
ANS: F
5. Motivatia implicarii subscriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este scutirea de taxe si impozite.
ANS: T
6. Motivatia implicarii militantilor in activitatea organizatiilor sociale este una religioasa
ANS: T
7. Motivatia implicarii prescriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este sincrederea pe care o au in misiunea organizatiei.
ANS: T
8. In domeniul social, concurentii sunt mai usor de identificat si mai simplu de combatut decat in marketingul politic.
ANS: F
9. Prescriptorii sunt recrutati din randul persoanelor care dispun de mult timp liber si doresc sa-l utilizeze in folosul comunitatii.
ANS: F
10. Conceptul corespunzător caruia piata este un ansamblu al cuplurilor marca-segment de consumatori este o definitie care pune accentul pe oferta
ANS: F
11. Organizatiile receptor-distributive sunt cele care dispun de o dotare constanta sau in crestere de resurse ce urmeaza a fi distribuite grupurilor tinta
ANS: F
12. Principala diferenta intre organizatiile productiv-distributive si cele paralucrative este ca, in debutantul caz, cei care platesc sunt aceiasi care beneficiaza de aceste fonduri, in timp ce in al doilea caz, unii platesc si altii sunt beneficiarii.
ANS: F
13. Cererea organizatiilor social-politice este o cerere omogena.
ANS: F
14. Oferta organizatiilor sociale este abundenta in raport cu problemele sociale existente la un moment dat.
ANS: F
15. Cererea organizatiilor sociale poate fi negativa atunci cand nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute de bunurile si serviciile existente la un ocazie dat.
ANS: F
16. In abordarea grupurilor tinta, organizatiile sociale se confrunta cu cerere inexistenta, cum ar fi situatia data de faptul ca membri unei comunitati nu-si permitachizitionarea unui vaccin.
ANS: F
17. In marketingul electoral, imaginii de marca din marketingul clasic ii corespunde personalitatea candidatului.
ANS: T
18. Functionarii, intelectualii si alegatorii tineri au tendinta de a vota cu partidele cu orientare politica de dreapta.
ANS: F
19. Regula aplicata de consumator in momentul deciziei, specifica alegerii impulsive si care se aplica mai ales produselor cu valoare mica si lipsite de conotatii afective este regula conjunctiva.
ANS: F
20. Atunci cand consumatorul alege bunul cu scorul global cel mai mare, realizand o compensare intre scorurile mici ale unor atribute se cele mari ale celorlalte, el aplica regula compensatorie.
ANS: T
21. Piata electorala potentiala este formata din alegatorii si nonalegatorii absoluti.
ANS: F
22. Nonalegatorii absoluti sunt ființele care, din diferite motive, nu doresc sa mearga la vot.
ANS: F
23. Piata electorala potentiala este data de limitele cele mai largi in acre urmeaza sa aiba loc confruntarea electorala
ANS: T
24. Organizatia sociala se confrunta in abordarea grupurilor tinta cu cerere inexistenta, cum ar fi faptul ca membrii unei comunitati nu-si încuviințează achizitionarea unui vaccin
ANS: F
25. In marketingul electoral, imaginii de marca ii corespunde imaginea candidatului
ANS: T
26. Functionarii, intelectualii si alegatorii tineri au tendinta de a vota cu partide cu orientare politica de dreapta.
ANS: F
27. Regula aplicata de consumator in momentul deciziei, specifica alegerii impulsive si care se aplica mai ales produselor de valoare mica si lipsite de conotatii afective este regula conjunctiva.
ANS: F
28. Atunci cand consumatorul alege produsul cu scorul global cel mai mare realizand o compensare intre scorurile mici ale unor atribute si cele mari ale celorlalte, aplica regula compensatorie.
ANS: T
29. In marketingul politic, strategia de stimulare presupune valorificarea unei cereri nesatisfacute a alegatorilor de catre oamenii politici existenti si crearea unei imagini care sa corespunda asteptarilor alegatorilor indecisi.
ANS: F
30. Unul din cele patru tipuri principale de imagine pe care le poate dori un candidat este “eroul”, care se caracterzeaza ca fiind simplu, ****, lipsit de pretentii si care incearca sa se identifice cu alegatorii.
ANS: F
31. Strategia crearii unui contrast clar vizeaza orientarea discursului politic catre o tema de interes general pentru a determina alegatorii sa acorde votul candidatului respectiv.
ANS: F
32. Strategia apartenentei partinice se aplica intr-o circumscriptie care sustine in mod traditional un anumit partid, candidatul trebuind doar sa aminteasca alegatorilor ca el este reprezentantul partidului pentru a fi votat
ANS: T
33. Strategia crearii unei imagini negative presupune identificare punctelor slabe ale candidatului si prezentarea acestora intr-o forma atenuata inainte ca acestea sa fie atacate de adversari.
ANS: F
34. Marketingul ecologic reprezinta o viziune globala asupra aspectelor sociale ale activitatii societatii comerciale.
ANS: F
35. Responsabilitatea sociala a marketingului est primul concept care nu incearca numai sa adauge o dimensiune noua, sociala marketingului clasic, ci doreste sa reprezinte o noua modalitate de a intelege rolul marketingului subliniind necesitatea implicarii in rezolvarea problemelor societatii.
ANS: F
36. Marketingul societal reprezinta acea orientare a conducerii firmei care recunoaste ca sarcina prioritara a acesteia este aceea de a studia nevoile si dorintele pietelor vizate, de a le satisface mai eficient decat concurenta, dar si de a mentine bunastarea consumatorilor.
ANS: T
37. Domeniile social si cel politic sunt doar in aparenta suprapuse, socialul putand fi considerat un subdomeniu al politicului.
ANS: F
38. Intr-o organizatie sociala, aceasta ofera bunuri si servicii sociale, beneficiarul acestor bunuri le plateste pentru a intra in posesia lor, iar organizatia obtine un castig sub forma de profit.
ANS: F
39. Orgnizatia sociala este o societate cu caracter lucrativ care urmareste obtinerea de fonduri de la subscriptori in vederea indeplinirii misiunii sale.
ANS: F
40. Marketingul social se aplica bunurilor, serviciilor si, in mai mica masura, ideilor.
ANS: F
41. In marketingul social, beneficiile grupurilor tinta nu sunt, intotdeauna, corelate cu platile efectuate de acestea.
ANS: T
42. Organizatiile sociale se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile, eficiente din punct de vedere economic.
ANS: F
43. Piata organizatiilor sociale are o singura componenta: grupurile tinta.
ANS: F
44. Marketingul puterilor publice si administrative reprezinta cea mai importanta componenta a marketingului public, practicat de persoane publice in scopuri electorale.
ANS: F
45. Marketingul social reprezinta interactiunea dintre doua unitati, una dintre astea urmarind sa obtina un raspuns dorit de la cealalta unitate, al carei raspuns este liber, dar susceptibil de a fi influentat prin anumite câștiguri care pot fi oferite de catre prima unitate.
ANS: F
46. Analiza comparativa intre marketingul electoral si cel politic arata ca, in primul caz, obiectivele sunt mai clar precizate si mai concrete.
ANS: T
47. In marketingul politic se utilizeaza intr-o perioada relativ scurta de timp o cantitate mai mare de resurse financiare decat in marketingul electoral.
ANS: F
48. Una dintre cele patru reguli generale dupa care se fundamenteaza campaniile electorale este coerenta, conform careia fiecare campanie nu poate fi reproducerea unei campanii anterioare chiar daca a fost incununata cu succes.
ANS: F
49. Una dintre cele patru reguli generale dupa care se fundamenteaza campaniile electorale este coerenta, conform careia o decizie de campanie este luata dupa ce a fost evaluata in raport cu alte campanii ale candidatului anterior, mai ales daca sunt recente.
ANS: T
50. Acele structuri permanente sau temporare insarcinate cu supravegherea si controlul activitatii organizatiilor sociale sau politice fac parte din mediul politico-institutional.
ANS: F
51. Human Concept of Marketing este un concept aparut la inceputul anilor ’70, ca o reactie la unele excese ale marketingului clasic, ca de pildă exacerbarea unui consum irational, publicitatea mincinoasa etc., concept care subliniaza necesitatea asumarii de catre specialistii in marketing a unor responsabilitati sporite in domeniul social, atitudine aflata intr-o stransa legatura cu creșterea miscarii consumeriste.
ANS: F
52. In mod traditional, marketingul social/politic a fost asociat cu conceptele profitabilitatii si concurentei.
ANS: F
53. Marketingul social se particularizeaza in raport cu celelalte specializari ale marketingului prin doua aspecte: vizeaza rezolvarea unor probleme sociale, iar cele care urmaresc sa le rezolve sunt organizatii nelucrative.
ANS: T
54. Marketingul social se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor, pe cand marketingul clasic se aplica bunurilor si serviciilor si, in mai mica masura, ideilor.
ANS: T
55. Alegatorii joaca in marketingul electoral acelasi rol pe care cumparatorii il joaca in marketingul clasic, respectiv acela de decidenti.
ANS: T
56. Marketingul politic international este practicat si de agentiile de turism care, pentru a atrage turistii straini, promoveaza obiectivele turistice ale unei tari..
ANS: F
57. Rolul jucat de mediul tehnologic in cazul organizatiilor sociale sau politice este mai putin important decat in cazul intreprinderilor, datorita faptului ca organizatiile fara scop lucrativ nu se implica decat in mica masura in procesul de productie
ANS: T
58. Spre deosebire de societatile lucrative, activitatea organizatiilor social-politice nu este influentata de organismele publice, intrucat organizatiile social-politice nu urmaresc obtinerea de profit.
ANS: F
59. Prescriptorii se recruteaza din randurile persoanelor care dispun de un volum mare de timp neocupat si doresc sa-l utilizeze in folosul comunitatii.
ANS: F
60. Cererea pentru produsele si serviciile organizatiilor sociale are, intotdeauna, un grad de elasticitate scazut.
ANS: F
61. Aria de aplicare a cercetarilor de marketing social-politic este extrem de redusa putandu-se identifica maxim patru domenii.
ANS: F
62. În raport cu cercetarile calitative, in cercetarile cantitative, flexibilitatea mult mai mare a instrumentelor de culegere a informatiilor sporeste caracterul exploratoriu al cercetarii, putând conduce la obtinerea unor idei noi si interesante.
ANS: F
63. In cercetarea calitativa de marketing, esantionul conține un numar mare de subiecti.
ANS: F
64. Produsele organizatiilor sociale se imparte in idei, comportamente si obiecte tangibile.
ANS: T
65. Spre deosebire de materialul finit clasic, produsul electoral, candidatul, nu poate fi creat pornind de la zero, el exista, are un trecut, are anumite obligaţii, gândeşte într-un anumit fel.
ANS: T
66. Preţul se gaseşte într-o relaţie strânsa cu produsul, fiind una dintre componentele corporale ale acestuia.
ANS: F
67. Printre obiectivele de pret ale organizatiei sociale se poate numara supravietuirea organizatiei prin atragerea de fonduri de la subscriptori.
ANS: T
68. Organizaţiile sociale utilizeaza costurile de producţie drept criteriu de stabilire a nivelului preţului.
ANS: F
69. Un candidat care nu face nici o promisiune este un produs slab, pentru care pretul cerut - este prea mare.
ANS: T
70. In marketingul social-politic, unele dintre activitaþile de distribuþie au ºi un pronunþat caracter promoþional
ANS: T
71. În marketingul electoral, esenţialul politicii de distribuţie este reprezentat de prezenţa fizica a candidatului în toate locurile unde se petrece ceva important.
ANS: T
72. In campania electorala, vor fi contactati telefonic in singular alegatorii pasivi.
ANS: F
73. Chiar daca daca diversitatea grupurilor tinta este redusa, organizatiile sociale folosesc un submix promoţional extins.
ANS: F
74. Organizaţiile sociale şi politice utilizeaza, comparativ cu întreprinderile, formule de comunicaţie mai costisitoare
ANS: F
75. Organizaţiile sociale şi, mai ales, partidele politice utilizeaza cu succes tehnici de marketing direct
ANS: T
76. „Nota de recunoaştere” ne îngăduie sa aflam câte persoane au reţinut elementul de comunicare dupa ce le-au fost prezentate elementele campaniei
ANS: T
77. Faptul ca dorintele consumatorilor nu coincid neaparat cu interesele lor sau ale colectivitatii pe termen lung reprezinta o ipoteza caracteristica marketingului situational.
ANS: F
78. Piata organizatiilor sociale are o singura componenta: relatiile cu grupurile-tinta
ANS: F
79. Puterile publice si administrative au constientizat importanta marketingului politic in momentul aparitiei unei rupturi intre nevoile si asteptarile cetatenilor, pe de o parte si intentiile si actiunile guvernantilor, pe de alta parte.
ANS: T
80. Studierea componentelor macromediului este mult mai importanta pentru organizatiile sociale sau chiar politice care isi desfasoara activitatea in alte tari, ale caror realitati le sunt mai putin cunoscute.
ANS: T
81. Prescriptorii sunt acele persoane care pot determina un individ sa ajută cu o donatie la activitatea unei organizatii sociale.
ANS: T
82. Organizatiile paralucrative sunt acelea ale caror venituri se bazeaza pe contributiile oferite de deosebite persoane sau institutii caritabile.
ANS: F
83. Nu exista nici un motiv sa consideram comportamentul-individului cetatean in cabina de vot, fundamental diferit de cel al individului-consumator intr-un supermagazin.
ANS: T
84. În raport cu cercetarile calitative, in cercetarile cantitative, fiind vizate aspectele profunde ale personalitatii respondentului, rezultatele sunt valabile o perioada mai îndelungata.
ANS: F
85. In cercetarea calitativa, sunt folosite ca instrumente de culegere a datelor reportofonul, camera video, videorecorderul, ghidul de conversatie.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
Alegeti raspunsul corect:
1. Printre principalele diferente existente intre marketingul social si cel clasic se numara:
a. in marketingul social, beneficiile grupurilor tinta sunt corelate cu platile efectuate de acestia, pe cand in marketingul clasic, beneficiile consumatorilor nu sunt reflectate de pretul platit;
b. in marketingul social, cele mai multe schimburi sunt de natura financiara, pe cand in marketingul clasic, predomina schimburile de natura nefinanciara;
c. piata organizatiilor sociale cuprinde relatiile cu grupurile tinta si cu subscriptorii, pe cand piata intreprinderii cuprinde doar relatiile cu clientii.
ANS: C
2. Marketingul electoral, raportat la cel politic, se particularizeaza prin:
a. mobilizarea de resurse financiare si umane importante si alocarea echilibrata a acestora pe perioade indelungate;
b. caracterul continuu al activitatiilor;
c. inclinatia mai mare spre actiune.
ANS: C
3. Practica “confruntarii decisive” a fost utilizata pentru prima data in SUA:
a. in perioada copilariei marketingului electoral;
b. in perioada adolescentei marketingului electoral;
c. in perioada maturitatii marketingului electoral;
ANS: A
4. “Confruntarea decisiva” a devenit o practica obisnuita a campaniilor electorale din SUA:
a. in perioada copilariei marketingului electoral;
b. in perioada adolescentei marketingului electoral;
c. in perioada maturitatii marketingului electoral;
ANS: B
5. Organizatiile sociale, care dispun de o structura organizatorica specifica si de facilitati corespunzatoare de productie, oferind servicii vandabile unei clientele posibile, profitul fiind supus regulii nondistributivitatii, sunt:
a. organizatiile receptor-distributive;
b. organizatiile producator-distributive;
c. organizatiile paralucrative.
ANS: C
6. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde preponderent:
a. femei;
b. functionari si alegatori tineri;
c. persoane cu un indice de venit mai mare decat cel educational.
ANS: C
7. Electoratul partidelor de stanga cuprinde preponderent:
a. alegatori cu venituri mari;
b. varstnici;
c. persoane cu un nivel de instruire mai inalt decat cel al venitului.
ANS: C
8. Una dintre regulile care trebuie respectate in fundamentarea campaniilor electorale este “distantierea minima”, conform careia:
a. consilierii de marketing refuza sa anticipeze un eveniment viitor a carui realizare este incerta;
b. o campanie electorala de succes va fi reluata la urmatoarele alegeri, intrucat trebuie sa existe o continuitate;
c. fiecare om politic trebuie sa-si evidentieze in campanie calitati pe care ceilalti nu le au.
ANS: C
9. Primele spoturi publicitare destinate minoritatilor etnice au fost realizate:
a. in Europa, in anii ‘70; b. in SUA in anii ‘60; c. in Franta in anii ‘80
ANS: B
10. Obiectivul de frunte urmarit de marketingul politic international este:
a. cunoasterea provocărilor care afecteaza comunitatea careia i se adreseaza;
b. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
c. modificarea opiniilor si atitudinilor anumitor segmente ale comunitatii.
ANS: B
11. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este:
a. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
b. castigarea alegerilor;
c. imbunatatirea comunicarii cu cetatenii cu privire la masurile intreprinse pentru rezolvarea problemelor comunitatii.
ANS: C
12. Piata organizatiilor social-politice se caracterizeaza prin:
a. caracterul preponderent tangibil al prestatiei efectuate de organizatie;
b. necesitatea existentei unor surse gratuite de finantare;
c. caracterul preponderent monetar al contraprestatiei efectuate de grupurile tinta.
ANS: B
13. Alegatorii care, la un clipă dat, au o preferinta pentru unul din concurentii candidatului analizat sunt:
a. alegatorii fragili;
b. alegatorii potentiali;
c. alegatorii exclusi.
ANS: B
14. Printre trasaturile specifice ale pietei electorale se numara:
a. invingatorul ia totul;
b. caracterul continuu al intalnirilor dintre candidat si electorat;
c. dezvoltarea cestei piete se face doar pe cale intensiva.
ANS: B
15. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde:
a. femei;
b. functionari si alegatori tineri;
c. persoane cu un nivel de venit de venit mai mare decat cel educational.
ANS: C
16. Electoratul partidelor de stanga cuprinde:
a. alegatori cu un nivel al veniturilor mai mare decat cel educational;
b. varstnici;
c. persoane cu un nivel de instruire mai ridicat decat cel al venitului.
ANS: C
17. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este:
a. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
b. castigarea alegerilor;
c. imbunatatirea comunicarii cu cetateniicu privirela masurile intreprinse pentru rezolvarea obstacolelor comunitatii.
ANS: C
18. Precizati care din urmatoarele obiective de marketing sunt vizate de puterile publice si administrative:
1. cunoasterea problemlor care afecteaza comunitatea careia i se adreseaza;
2. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
3. modificarea opiniilor, atitudinilor sau a comportamentului anumitor grupuri tinta;
4. imbunatatirea comunicarii cu cetatenii cu privire la masurile intreprinse pentru rezolvarea problemelor comunitatii;
5. imbunatatirea imaginii institutiilor publice si administrative;
a. 1+5; b. 3+4; c. 2+4; d. 2+3.
ANS: D
19. Atunci cand cererea este negativa, rolul marketingului este de demistificare a cererii, strategia numindu-se:
a. strategie de dezvoltare;
b. strategie de conversiune;
c. strategie de demarketing.
ANS: B
20. Marketingul, care a aparut ca o critica a conceptului clasic si conform caruia intreprinderea trebuie sa aiba in vedere atat clientii cat si celelalte componente ale mediului intern cat si extern, este
a. marketingul societal; c. Human Concept of Marketing;
b. marketingul situational; d. marketingul social.
ANS: C
21. Marketingul social nu cuprinde:
a. marketing cultural; c. marketing turistic;
b. marketing religios; d. marketing militar.
ANS: C
22. Marketingul puterilor publice si administrative este marketingul practicat:
a. in scopul promovarii imaginii tarii in strainatate;
b. in scopul asigurarii unui dialog permanent cu cetatenii;
c. in scopuri electorale;
ANS: B
23. Marketingul activitatilor nelucrative cuprinde;
a. marketing sportiv;
b. marketingul bunurilor industriale;
c. marketingul serviciilor.
ANS: A
24. Marketngul politic cuprinde:
a. marketing religios;
b. agromarketing;
c. marketingul puterilor publice si administrative.
ANS: C
25. Componenta macromediului cu influenta cea mai mica asupra activitatii organizatiilor sociale este:
a. mediul economic; b. mediul natural; c. mediul tehnologic.
ANS: C
26. Din macromediu fac parte:
a. grupurile tinta;
b. subscriptorii;
c. militantii;
d. **** existenta in zon vizata de organizatia sociala sau politica
ANS: D
27. Micromediul organizatiilor sociale si politice cuprinde;
a. mediul international;
b. mediul politico-institutional
c. organismele publice.
ANS: C
28. Grupurile tinta sunt formate din:
a. acele persoane izice sau juridice care contribuie financiar la buna desfasurare a activitatii organizatiilor sociale sau politice;
b. acele persoane izice dispuse sa ajute la desfasurarea activitatii organizatiei sociale sau politice prin efectuarea unor activitati cu caracter voluntar;
c. acele persoane izice care se incadreaza in anumite segmente ale **** si catre ajutorarea carora se indreapta activitatea organizatiilor sociale sau politice;
d. persoanele fizice sau juridice angajate de organizatiile sociale sau politice pentru rezolvarea unor probleme specifice.
ANS: C
29. Subscriptorii sunt:
a. acele persoane care ocupa o anumita pozitie sociala din care pot influenta comportamentul altor persoane;
b. acele persoane dispuse sa presteze activitati cu caracter voluntar;
c. acele persoane dispuse sa contribuie financiar la indeplinirea obiectivelor organizatiilor sociale sau politice.
ANS: C
30. Persoanele fizice sau juridice, carora organizatiile sociale sau politice se adreseaza si care ocupa locul central in activitatea de marketing a acestor organizatii, sunt:
a. subscriptorii; b. concurentii; c. militantii; d. grupurile tinta.
ANS: D
31. Persoanele fizice, care sunt in masura sa influenteze inclinatia spre consum de bunuri sociale a anumitor segmente ale ****, sunt:
a. grupurile tinta; b. militantii; c. prescriptorii; d. subscriptorii.
ANS: C
32. Faptul ca sarcina primordiala a intreprinderii este de a-si adapta activitatea nu numai la satisfactiile pe care le poate procura consumatorilor, ci si la necesitatea asigurarii bunastarii individuale si colective este o ipoteza caracteristica:
a. marketingului clasic c. mega-marketingului
b. marketingului situational d. marketingului societal
ANS: D
33. Organizatiile a caror activitate are o finalitate mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari, beneficiile nefiind in mod obligatoriu corelate cu platile efectuate sunt:
a. intreprinderile b. organizatiile sociale c. organizatiile lucrative
ANS: C
34. Marketingul clinic se incadreaza:
a. in sfera activitatilor de marketing social
b. in sfera activitatilor de marketing lucrativ, intrucat serviciile terapeutice sunt platite
c. in sfera activitatilor marketingului serviciilor
ANS: A
35. Pentru prima data, reprezentantii audiovizualului au capatat o importanta majora in marketingul electoral din SUA si au impus o simplificare a discursului politic:
a. in etapa copilariei c. in etapa de maturitate
b. in etapa adolescentei d. in etapa actuala
ANS: A
36. Etapa maturitatii marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:
a. inventarierea prim-planului
b. simplificarea temelor de campanie
c. inregistrarea primelor spoturi publicitare repartizate minoritatilor etnice
d. alianta dintre text si imagine
ANS: B
37. Prima tara din lume care a utilizat marketingul puterilor publice si administrative, la nivel guvernamental este:
a. Franta b. SUA c. Germania d. Marea Britanie
ANS: B
38. Relatiile existente intre membrii societatii in privinta producerii si repartizarii bunurilor necesare compun:
a. mediul politic c. mediul economic
b. mediul socio-demografic d. mediul politic
ANS: C
39. Persoanele care sunt bolnave dar care nu urmeaza un remediu sub supravegherea unui spital, reprezinta pentru acesta:
a. grupuri tinta
b. subscriptori
c. prescriptori
d. nu fac parte din mediul de marketing al spitalului respectiv
ANS: A
40. Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:
a. increderea pe care o au in misiunea organizatiei
b. obtinerea de profit
c. imbunatatirea relatiilor cu clientii
d. imbunatatirea relatiilor cu autoritatile publice
ANS: A
41. Sindicatele sunt:
a. organizatii orientate pe “beneficial public”;
b. organizatii filantroprice;
c. organizatii bazate pe principiul “beneficial reciproc” al membrilor lor;
d. organizatii centrate pe actiuni politice menite a convinge guvernul;
ANS: C
42. Organizatiile sociale de caritate si filantropice:
a. cluburile civice, organizatii ce ofera ajutor material pentru saraci;
b. biserici, temple, moschei;
c. fundatii finantatoare, grupuri pentru bunastare;
d. organizatii ce apara drepturile civile, serviciile sociale pentru refugiati;
ANS: C
43. Cererea diversificata pentru produsele sociale apare atunci cand:
a. diversitatea preferintelor consumatorilor este dispersata geografic
b. diversitatea preferintelor consumatorilor este concentrata geografic
c. consumatorii au tendinta de a evita întrebuințarea anumitor bunuri si servicii
d. nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute de bunurile sau serviciile existente la un moment dat
ANS: A
44. Persoanele care nu au drept de vot, nu au implinit 18 ani, debilii si alienatii mintali pusi sub interdictie, persoanele condamnate fac parte din:
a. non-alegatorii relativi; c. alegatori;
b. nu fac parte din **** de referinta; d. non-alegatorii absoluti.
ANS: D
45. Alegatorii care vor vota cu certitudine cu unul din concurentii candidatului analizat, sunt:
a. alegatorii fragili; c. alegatorii exclusi;
b. alegatorii potentiali; d. alegatorii castigati.
ANS: C
46. Reactia comportamentala generata de un anumit rațiune depinde de tipul nevoii la baza careia se afla si va fi:
a. difuza daca este rezultatul unei nevoi de baza sau a unei nevoi superioare;
b. puternica daca este rezultatul unei nevoi de baza sau a unei nevoi superioare;
c. mai puternica daca este rezultatul unei nevoi de baza, sau mai difuza, daca este rezultatul uni nevoi superioare;
d. mai difuza daca este rezultatul unei nevoi de baza, sau mai puternica, daca este rezultatul uni nevoi superioare.
ANS: C
47. Cei mai puternici concurenti pentru o organizatie sociala sunt:
a. organizatiile sociale care vizeaza aceleasi nevoi
b. organizatiile sociale care vizeaza aceleasi grupuri tinta
c. organismele publice care nu aproba campaniile sociale
d. obiceiurile existente si inertia
e. preturile in continua crestere ale bunurilor si serviciilor de care au nevoie grupurile tinta
ANS: D
48. Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de Philip Kotler care presupune ca atitudinea unei persoane se va deprecia daca atributul dorit de aceasta nu va corespunde cu cel oferit de organizatie, iar informatiile despre produs sunt acceptate cu o intensitate scazuta se numeste:
a. puterea de receptionare c. invat – cumpar – simt
b. cumpar – simt – invat d. invat – simt – cumpar
ANS: A
49. Organizatiile sociale vizeaza:
a. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, impotriva dorintei acestuia si in conditiile unor resurse precare;
b. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, cu acordul acestuia si in conditiile unor resurse precare;
c. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, cu acordul acestuia si in conditiile unor resurse suficiente;
d. o modificare directa a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, impotriva dorintei acestuia si in conditiile unor resurse precare.
ANS: D
50. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate eșantioane operationale care coreleaza decizia electorala cu atitudinile politice ale individului. Acestea sunt:
a. modele psiho-sociologice; c. modele socio-demografice
b. modele de inspiratie psihanalitica d. modele atitudinale
ANS: D
51. Consumatorul care compara produsele din punctul de vedere al celui mai important atribut si îl va alege pe cel cu scorul cel mai mare iar daca mai multe produse obtin scorul cel mai mare, va trece la atributul urmator ca importanta, utilizeaza in decizia sa:
a. regula lexicografica c. regula compensatorie
b. regula conjunctiva d. regula disjunctiva
ANS: A
52. In functie de obiectivul urmarit, cercetarile de marketing social-politic pot fi:
a. exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative sau predictive;
b. cercetari calitative si cercetari cantitative;
c. cercetari de teren si cercetari de birou;
d. cercetari neutre si cercetari proprii;
ANS: A
53. Cecetarile care se desfasoara pe grupuri mici de persoane, de regula nereprezentative ca structura, iar rezultatele obtinute nu pot fi extrapolate la întreaga colectivitate sunt:
a. cercetarile neutre c. cercetarile proprii
b. cercetarile calitative d. cercetarile cantitative
ANS: B
54. Anchete selective se refera la:
a. cercetarile neutre c. cercetarile proprii
b. cercetarile calitative d. cercetarile cantitative
ANS: D
55. Definirea scopului cercetarii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:
a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare
ANS: A
56. Elaborarea planului de analiza a datelor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:
a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare
ANS: B
57. Redactarea raportului de cercetare si prezentarea acestuia reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:
a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare
ANS: C
58. Sursele interne din care sunt culese datele secundare pot fi:
a. ziarele; c. rezultatele activitatii de marketing;
b. datele publicate de Asociatiile Patronale; d. studiile private.
ANS: C
59. Printre dezavantajele studiului documentar ca modalitate de obtinere a informatiilor secundare de marketing se numara:
a. presupune costuri ridicate;
b. presupune un demers de lunga durata;
c. pot fi depasite (ca timp).
ANS: C
60. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate în fisiere. Fisierul care cuprinde numele si adresa persoanelor fizice si juridice care au finantat sau ar putea sa finanteze activitatea organizatiei, date despre corespondenta purtata cu acestea, precum si sumele donate si data efectuarii donatiei este:
a. fisierul media c. fisierul membrilor grupului-tinta vizat
b. fisierul concurentilor d. fisierul subscriptorilor
ANS: D
61. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaţiei, precum "tehnica benzilor desenate", care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de completare
b. tehnicilor de construcţie d. tehnicilor de exprimare
ANS: B
62. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaţiei, precum "continuarea povestirii", care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de completare
b. tehnicilor de construcţie d. tehnicilor de exprimare
ANS: C
63. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaţiei, ca de exemplu "sinectica", care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de intuitive
b. tehnicilor de raţionale d. tehnicilor de exprimare
ANS: C
64. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaţiei, precum "matricea descoperirilor", care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de intuitive
b. tehnicilor de raţionale d. tehnicilor de exprimare
ANS: B
65. Convocarea mai multor grupuri a câte 3-5 persoane, care, de regula, participa la derularea anumitor teste de marketing sau la adăugarea unor tehnici de creativitate specifice este
a. metoda grupului nominal; c. metoda reuniunii de grup clasice;
b. metoda focus-grupului; d. metoda mini-grupurilor.
ANS: D
66. “Band-wagon effect” presupune ca:
a. o parte a electoratului care ar fi votat cu candidatul mai slab cotat de sondaje renunþa sa se prezinte la vot, considerând înfrângerea inevitabila
b. o parte a electoratului, care ar vota cu candidatul favorit, considera ca acesta va câºtiga ºi fara ajutorul lor ºi are tendinþa de a absenta de la vot
c. o parte a electoratului are, într-adevar, tendinþa de a vota cu candidatul pe care sondajele îl considera drept favorit
d. o parte a electoratului, care în mod normal ar fi absentat de la vot, va sari în susținerea celui mai slab
ANS: C
67. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, rolul marketingului este de:
a. creare a cererii c. dezvoltare a cererii
b. “revitalizare ” a cererii d. “demistificare” a cererii
ANS: D
68. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta, rolul marketingului este de:
a. distrugere a cererii c. regularizare a cererii
b. menţinere a cererii d. reducere a cererii
ANS: C
69. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:
a. strategiei de conversiune c. strategiei de dezvoltare
b. strategiei de remarketing d. strategiei de stimulare
ANS: A
70. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta , specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:
a. strategiei de demarketing c. strategiei de sincromarketing
b. strategiei de antimarketing d. strategiei de întreţinere
ANS: C
71. Candidatul care se prezinta distant, rece, mereu solemn, superior, omul de excepţie, şeful providenţial şi, adesea, un idol, adopta o fotografie de:
a. erou;
b. lider seducator;
c. parinte înţelept al naţiunii
d. om obişnuit;
e. parinte al naţiunii cu autoritate eroico-paterna
ANS: A
72. Candidatul care se prezinta sever, dar drept, plin de învaţaminte şi de raţiune, mai apropiat ca poză de rolul omului obişnuit, avand o vârsta şi o profesie care sa îi confere credibilitate, adopta o imagine de:
a. erou;
b. lider seducator;
c. parinte înţelept al naţiunii
d. om obişnuit;
e. parinte al naţiunii cu autoritate eroico-paterna
ANS: C
73. Candidatul care, prin activitaţi de relaţii publice, contacte şi alianţe cu alte formaţiuni politice se vizeaza crearea unor alianţe între grupuri de alegatorii cu interese diverse (grupuri etnice, grupari religioase, sindicate, asociaţii profesionale, fundaţii etc.), care, dintr-un motiv sau altul, îl prefera pe respectivul candidat, aplica:
a. strategia apartenenţei partinice;
b. strategia crearii unei imagini pozitive;
c. strategia copleşirii oponenţilor prin resurse financiare;
d. strategia crearii unei distincţii ideologice;
e. strategia constituirii de diverse coaliţii;
ANS: E
74. Candidatul îşi va concentra atenţia asupra punctelor slabe ale adversarului, atacându-le cu multa hotarâre, folosind:
a. strategia crearii unei imagini negative;
b. strategia propunerii unice;
c. strategia constituirii unei organizaţii;
d. strategia crearii unui contrast clar;
e. strategia constituirii de diverse coaliţii;
ANS: A
75. Strategia adoptata de catre favoriţi, care se vor folosi de toate mijloacele financiare, materiale şi umane considerabil, de particularitaţile sistemului electoral şi vor ţine cont de posibilele riposte ale oponenţilor dând campaniei electorale un caracter concurenţial mult mai pronunţat, este:
a. Strategia câştigarii alegerilor
b. Strategia maximizarii scorului
c. Strategia promovarii ideilor
ANS: A
76. În funcţie de candidaţii adversari, candidatul poate aborda:
a. strategia diferenţiata, nediferenţiata sau concentrata;
b. strategia promovarii ideilor, strategia maximizarii scorului sau strategia câştigarii alegerilor;
c. strategie deschisa sau strategie închisa;
d. strategie pozitiva, strategie negativa sau strategie pasiva;
e. strategia austeritaţii, strategia echilibrului sau strategia copleşirii adversarului.
ANS: D
77. Strategia utilizata de catre favoriţi în direcţia segmentelor de alegatori indecişi, sau de catre personalitaţile politice care urmaresc doar convingerea unui anumit grup de persoane, care presupune mobilizarea întregului efort asupra unui solitar segment sau a unui numar restrâns de segmente de alegatori, existând riscul etichetarii candidatului respectiv drept reprezentant al intereselor unei singure categorii electorale, este:
a. strategia diferenţiata;
b. strategia concentrata;
c. strategia nediferenţiata.
ANS: B
78. Strategia care poate fi adoptata de catre favoritul nespus de sigur pe poziţia sa, care are interesul de a evita confruntarile directe şi adoptarea unor poziţii tranşante, care i-ar putea afecta negativ imaginea, este:
a. strategia închisa; d. strategia deschisa;
b. strategia pozitiva; e. strategia negativa.
c. strategia pasiva;
ANS: C
79. Gradul de exploatare a politicii de construit in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: A
80. Gradul de folosire a politicii de pret in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: C
81. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile profesionale este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: E
82. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: D
83. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile profesionale este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: C
84. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: A
85. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile profesionale este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: D
86. Intr-o campanie de planificare familiala, produsul de baza oferit este:
a. utilizarea mijloacelor contraceptive;
b. pilula contraceptive;
c. cresterea natalitatii.
ANS: A
87. Reportajele şi comentariile la televiziune şi radio, articolele în presa scrisa, zvonurile reprezinta:
a. componentele corporale ale produsului finit politic;
b. componentele acorporale ale produsului politic;
c. comunicaţiile cu privire la produsul politic;
d. imaginea articolului politic.
ANS: C
88. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea ppe care fiecare alegator şi-o formeaza despre respectivul candidat şi care poate fi diferita de cea transmisa, datorita capacitaţii de înţelegere şi a sistemului de valori al persoanei receptoare, este:
a. imaginea difuzata; c. imaginea dorita; e. imaginea reala.
b. imaginea efectiva; d. imaginea recepţionata;
ANS: D
89. Componenta preponderent cantitativa a imaginii, care releva cât de puternica,cât de bine este conturata o anumita imagine, reprezinta:
a. notorietatea d. claritatea imaginii
b. conţinutul imaginii e. istoricul imaginii
c. intensitatea imaginii
ANS: C
90. Poziţionarea candidatului ţinând cont de poziţiile contracandidaţilor şi de distanţele între acestea şi aşteptarile alegatorilor reprezinta:
a. teoria maximizarii voturilor;
b. teoria maximizarii performantelor;
c. teoria maximizarii pluralitaţii.
ANS: C
91. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, partea din taxele şi impozitele platite la bugetul statului destinata acoperirii unor cheltuieli legate de sanatate, cultura, învaţamânt, siguranţa publica, reprezinta:
a. contraprestaţii directe pentru acoperirea unor costuri
b. contraprestaţii indirecte pentru acoperirea unor costuri
c. contraprestaţii directe imateriale
d. contraprestaţii indirecte imateriale
ANS: B
92. In marketingul electoral sunt utilizate urmatoarele configurații de distribuþie:
a. amplasarea sediului partidului, contactul cu ceilalti candidati;
b. contactul direct între candidat si alegatori, mass media, folosirea voluntarilor pentru difuzarea ideilor candidatului în rândurile alegatorilor;
c. contactul cu autoritatile publice, contactele personale.
ANS: B
93. In marketingul social:
a. schimburile sunt de natura financiara;
b. intreprinderile se adreseaza segmentelor de piata profitabile;
c. organizatiile sociale se adreseaza unor grupuri-tinta cu o tărie de cumparare redusa;
d. finalitatea activitatii este reprezentata, in general, de sporirea vanzarilor .
ANS: C
94. Spre deosebire de marketingul politic, in marketingul electoral
a. obiectivele sunt greu de precizat, depinzand de preferintele electoratului;
b. activitatea are un caracter continuu;
c. trebuie pastrata o legatura permanenta intre candidat si alegatori;
d. sunt mobilizate mari resurse financiare care se consuma in perioade relativ scurte
ANS: D
95. Gradul de utilizare a politicii de conceput in organizatiile de sanatate este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: A
96. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile de sanatate este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: B
97. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile de sanatate este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: D
98. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile de sanatate este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: D
99. Marketingul electoral, in comparatie cu marketingul activitatilor lucrative, se caracterizeaza prin:
a. canalele de comunicatie folosite de partidele politice si candidatii acestora sunt contactele personale, pe cand intreprinderile comunica prin mass media;
b. obiectivele urmarite sunt mai clar precizate si mai concrete in marketingul electoral decat in cazul marketingului clasic;
c. organizatiile si partidele politice isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential de intensitate medie.
ANS: B
Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:
100. Obiectivul principal urmarit de marketingul politic international este:
a. cunoasterea problemelor care afecteaza comunitatea careia se adreseaza;
b. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
c. modificarea opiniilor si atitudinilor anumitor segmente ale comunitatii.
ANS: B
101. Una dintre strategiile de marketing mai putin folosite in viata politica este:
a. strategia de intretinere;
b. strategia de sincromarketing;
c. strategia de remarketing.
ANS: B
102. Philip Kotler a lansat conceptul de:
a. Human Concept of Marketing;
b. marketing situational;
c. megamarketing.
ANS: C
COMPLETION
1. Atunci cand rolul marketingului este de a identifica si analiza factorii care au determinat o reactie negativa a alegatorilor fata de un candidat si de a minimizeza efectul, subliniind aspecte ale personalitaţii candidatului care sa-l faca macar suportabil, se aplica strategia de ......................
ANS: conversiune
2. O strategie practic inexistenta în viaţa politica este cea de .............................., care presupune cheltuirea unor resurse extraordinar de importante pentru aplatizarea curbelor de sezonalitate.
ANS: sincromarketing
Marketing social politic
msp
TRUE/FALSE
Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:
1. Aplicarea marketingului in sectorul nonprofit este justificata doar in masura in care organizatiile sociale se folosesc de politica de comunicatie promotionala pentru a-si face cunoscute actiunile.
ANS: F
2. Asemanator marketingului clasic, in marketingul electoral, produsul, nu poate fi schimbat sau returnat de cei care nu sunt multumiti de performantele lui.
ANS: F
3. Cercetarea calitativa vizeaza culegerea tuturor datelor deja disponibile, necesare organizatiei lucrative, sociale sau politice, pentru a-si forma o opinie generala despre mediul in care actioneaza, ca si pentru a fundamenta cercetarile ulterioare.
ANS: F
4. Canalele de distributie folosite de organizatiile sociale sunt lungi
ANS: F
5. Candidatii pot sa beneficieze gratuit si nelimitat de timpi de antena, pe unele posturi de radiodifuziune si televiziune controlate de Stat.
ANS: F
6. Comportamentele, se impart in actiuni nerepetitive, cum ar fi renuntarea la fumat, si introducerea unui nou model de comportament, cum ar fi semnarea unei petitii privind protejarea mediului inconjurator.
ANS: F
7. Componentele comunicationale utilizate in marketingul social sunt mai apropiate de marketingul tradițional decat sunt cele utilizate in marketingul politic
ANS: T
8. Chiar daca daca diversitatea grupurilor tinta este redusa, organizatiile sociale folosesc un submix promotional extins.
ANS: F
9. Componentele corporale ale candidatului joaca un rol adesea mai important decat ideile sale.
ANS: T
10. Datele adverse provin din inregistrari interne sau din surse externe.
ANS: T
11. Daca grupurile tinta sunt numeroase, cel mai adecvat mijloc de comunicatie este publicitatea.
ANS: T
12. Daca grupurilor tinta sunt numeroase, cel mai potrivit mijloc de comunicatie este utilizarea fortelor de vanzare.
ANS: F
13. Fortele de vanzare ale organizatiilor sociale si politice sunt reprezentate de militanti si voluntari.
ANS: T
14. Intr-o organizatie sociala, lucrurile se prezinta astfel: organizatia realizează bunuri sau servicii, consumatorul plateste pentru a intra in posesia lor si compania obtine din aceasta tranzactie un castig sub forma de profit.
ANS: F
15. In marketingul social, finalitatea activitatii este mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari.
ANS: T
16. In stabilirea pretului, organizatiile sociale nu se orienteaza aproximativ niciodata dupa concurenta, ci in functie de cerere.
ANS: T
17. In cercetarea calitativa de marketing, cercetatorul trebuie sa aiba cunostinte de statistica, modele decizionale, sisteme de sprijinire a deciziei, marketing, cercetari de marketing.
ANS: F
18. În raport cu cercetarile cantitative, in cercetarile calitative, abordarea respondentului are loc intr-un cadru si pentru o durata care permit obtinerea unor raspunsuri mai profunde.
ANS: T
19. În raport cu cercetarile cantitative, in cercetarile calitative, durata si costurile cercetarii sunt mai reduse.
ANS: T
20. În cazul marketingului electoral, pretul unui candidat este reprezentat de gradul de acceptare a respectivului candidat in randul electoratului.
ANS: T
21. In cercetarea calitativa de marketing, obiectivul cercetarii il reprezinta explorarea fenomenului, identificarea motivatiilor **** studiate.
ANS: T
22. In marketingul social-politic, unele dintre activitatile de distributie au si un pronuntat caracter promotional
ANS: T
23. In cercetarea cantitativa de marketing, esantionul nu este reprezentativ pentru **** studiata.
ANS: F
24. Marketingul social reprezinta planificarea, organizarea, implementarea si controlul strategiilor si activitatilor de marketing ale organizatiilor necomerciale care sunt indreptate, in mod direct sau indirect, catre rezolvarea unor probleme sociale.
ANS: T
25. Marketingul societal vizeaza obiective cu caracter social, dar este practicat de catre organizatii lucrative, respectiv de catre intreprinderi.
ANS: T
26. Marketingul politic international a aparut odata cu deschiderea granitelor nationale in cadrul Uniunii Europene, ca urmare a asigurarii liberei circulatii a persoanelor.
ANS: F
27. Marketingul realizeaza un schimb reciproc de avantaje intre producatori si consumatori.
ANS: T
28. Marketingul politic international este practicat de oamenii politici aflati in campanie electorala care se adreseaza comunitatilor de conationali aflate in strainatate si care au drept de vot.
ANS: F
29. Mediul cultural cuprinde ansamblul elementelor legate de **** existenta in zona vizata de organizatia sociala sau politica.
ANS: F
30. Militantii se recruteaza, de regula, din randurile grupurilor tinta care au beneficiat de serviciile respectivei organizatii sociale.
ANS: T
31. „Nota de atribuire” este atribuita in functie de raspunsurile care indica faptul ca elementul de comunicare le-a placut.
ANS: F
32. Organizatiile receptor-distributive dispun de o dotare constanta sau in crestere care are propietatea generarii de resurse ce urmeaza a fi distribuite, in vederea disponibilizarii de servicii sau bunuri pentru nevoi personale, institutionale sau comunitare.
ANS: F
33. Organizatiile receptor-distributive furnizeaza, de regula, servicii destinate inșilor handicapate, familiilor cu venituri deosebit de mici, batranilor si copiilor.
ANS: T
34. Oferta organizatiilor sociale o oferta potentiala, care se transforma in oferta reala in momentul intalnirii cu cererea.
ANS: T
35. Organizatiile sociale si politice utilizeaza, comparativ cu intreprinderile, formule de comunicatie mai costisitoare
ANS: F
36. Organizatiile sociale si politice pun un accent mai mare, comparativ cu intreprinderile, pe relatiile personalizate, decat pe comunicatia de masa.
ANS: T
37. Organizatiile sociale se folosesc de intermediari in distributia serviciilor lor pentru aeficientiza distributia si pentru a maximiza profiturile
ANS: T
38. Organizatiile sociale adapteaza pretul la posibilitatile grupului tinta vizat, desi cunosc costurile efective ale produselor si se straduiesc sa le limiteze.
ANS: F
39. Organizatiile politice au tendinta de a actiona ca o intreprindere, in timp ce organizatiile sociale raman in mai mare masura consecvente primatului personalitatilor.
ANS: F
40. Organizatiile sociale si politice beneficiaza, la scara redusa si de publicitate gratuita
ANS: F
41. Primul concept care nu incearca numai sa adauge o noua dimensiune, sociala, marketingului clasic, ci doreste sa inlocuiasca conceptia clasica in ansamblul ei, sa reprezinte o noua modalitate de a intelege rolul marketingului in intreprindere, subliniind necesitatea implicarii acestuia in rezolvarea dificultăților societatii este marketingul societal
ANS: T
42. Prescriptorii reprezinta o categorie a subcriptorilor
ANS: F
43. Responsabilitatea sociala a marketingului reprezinta o viziune globala asupra aspectelor sociale ale activitatii intreprinderii, fiind conceptul care s-a bucurat de cea mai larga audienta dintre toate cele referitoare la implicatiile si responsabilitatile sociale ale intreprinderii.
ANS: F
44. Prin activitatea lor, organizatiile social-politice faciliteaza integrarea sociala si politica.
ANS: T
45. Prin activitatea lor, organizatiile social-politice promoveaza idei noi in societate.
ANS: T
46. Perceptia este un proces foarte complex, care reuneste actiuni de constatare, intelegere si judecare a diversilor stimuli.
ANS: T
47. Principalul element care influenteaza atitudinea alegatorilor este imaginea pe care acestia o au despre candidat si ideile lui.
ANS: T
48. Pretul practicat de catre organizatiile sociale reprezinta contraprestatia efectuata de catre beneficiarul acestor activitati si poate imbraca forma monetara sau nemonetara.
ANS: T
49. Printre obiectivele de pret ale organizatiei sociale se poate numara obtinerea de surplus, adica aunei difernte favorabile intre venituri si cheltuieli.
ANS: T
50. Pretul nu devine mai putin important atunci cand scopul organizatiei sociale nu este obtinerea profitului
ANS: F
51. Politica de distributie a organizatiilor sociale si politice vizeaza punerea la dispozitia acestor grupuri-tinta a unor idei, bunuri si/sau servicii corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ, in locul si la momentul dorite de catre acestea.
ANS: T
52. Prin politica de comunicatie promotionala, organizatiile sociale trebuie sa se adreseze membrilor grupurilor tinta vizate in directia carora se folosesc, mai ales contactele personale sau personalizate si relatiile publice.
ANS: F
53. Prin politica de comunicatie promotionala, organizatiile sociale trebuie sa se adreseze subscriptorilor potentiali, in cazul carora, cele mai eficiente mijloace sunt relatiile publice si publicitatea.
ANS: F
54. Pretul este considerat important chiar daca organizatiile sociale se adreseaza cu produsele si serviciile lor unor grupuri-tinta defavorizate, iar produsele sau serviciile se ofera gratuit sau la un pret modic.
ANS: F
55. Pretul platit de clientii organizatiilor soaciale imbraca, in cele mai multe cazuri, o forma nemonetara.
ANS: T
56. Pentru un candidat, a fixa coordonatele politicii de distributie inseamna a stabili un program concret al activitatilor prestate de el si de echipa sa de voluntari, inaintea si in timpul campaniei electorale.
ANS: T
57. Pentru alegerile europene, campania electorala incepe din a cinsprezecea zi care precede scrutinul pana la data acestuia.
ANS: T
58. Rezultatele sondajelor preelectorale, reprezinta “cartea de vizita” cu care institutele de sondare a opiniei publice se prezinta in fata firmelor care intentioneaza sa le incredinteze efectuarea unor cercetari de marketing clasic.
ANS: T
59. Spre deosebire de intreprinderile lucrative, succesul activitatii organizatiilor sociale nu depinde de cunoasterea mediului extern intrucat ele nu urmaresc obtinerea de profit
ANS: F
60. Spre deosebire de marketingul electoral, in marketingul clasic, intreaga colectivitate si cei ce s-au opus achizitiei lui, si non-consumatorii absoluti, este obligata sa il „consume”.
ANS: F
61. Spre deosebire de marketingul clasic, in marketingul electoral, produsul, odata ales prin vointa unei majoritati, este impus tuturor cetatenilor
ANS: T
62. Sistemul de distributie al unei organizatii sociale vizeaza atat dobândirea unor canale de distributie cu grupurile tinta, cat si cu subscriptorii.
ANS: T
63. Un candidat care nu face nici o promisiune va primi pretul cerut - votul - intrucat este un produs credibil.
ANS: F
64. Un candidat care face destul de multe promisiuni, va fi catalogat drept un demagog lipsit de credibilitate, trezind indoieli in mintea alegatorului.
ANS: T
65. Un candidat care doreste sa-si sporeasca gradul de **** trebuie sa aiba in vedere contacte personale cu alegatorii obisnuiti, vizitele „din poarta in poarta” contactele de tipul “cafeaua candidatului”, corespondenta personalizata sau nepersonalizata, , contactarea telefonica a alegatorilor.
ANS: T
66. Vizitele „din poarta in poarta” se practica in cartierele cu blocuri, care asigura o eficienta ridicata si mai putin in cele cu case.
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
Alegeti raspunsul corect:
1. Conceptul de marketing care poate fi caracterizat ca exprimand o viziune etatista, in masura in care rolul statului, respectiv al guvernului, in desfasurarea activitatilor de marketing este primordial, si utopica, in masura in care acest deziderat pare imposibil de indeplinit, se numeste:
a. marketingul de civilizatie c. marketingul situational
b. marketingul international d. Generic Concept of Marketing
ANS: A
2. Diferenta dintre marketingul social si cel societal este ca:
a. marketingul social este un rezultat al dezvoltarii extensive a marketingului, pe cand cel societal are o sfera de cuprindere proprie care o excede pe cea a marketingului clasic;
b. marketingul social are o sfera de cuprindere proprie, care o excede pe cea a marketingului clasic, pe cand marketingul societal este un concept novator, care nu excede sfera de cuprindere a celui clasic;
c. marketingul social reprezinta rezultatul unei dezvoltari extensive a marketingului, pe cand marketingul societal este o specializare a marketingului clasic.
ANS: B
3. Spre deosebire de marketingul social, cel societal:
a. vizeaza obiective rentabile si este practicat de catre organizatii sociale;
b. izeaza obiective cu caracter social, dar este practicat de catre institutiile statului;
c. vizeaza obiective cu caracter social, dar este practicat de catre organizatii lucrative.
ANS: C
4. Stabiliti care dintre urmatoarele grupari contine afirmatii valabile pentru infuzarea marketingului social:
1. se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor
2. schimburile sunt de natura financiara
3. finalitatea activitatii este mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari
4. beneficiile sunt corelate cu platile facute
5. se adreseaza, in cele mai multe cazuri, unor segmente de piata cu o vigoare de cumparare redusa
6. se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile
7. piata are o singura componenta: relatia cu clientul
a. 1+3+7 b. 2+4+6 c. 1+4+7 d. 1+3+5
ANS: D
5. Stabiliti care dintre urmatoarele grupari contine afirmatii valabile pentru încorporarea marketingului clasic:
1. se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor
2. schimburile sunt de natura financiara
3. finalitatea activitatii este mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari
4. beneficiile sunt corelate cu platile facute
5. se adreseaza, in cele mai multe cazuri, unor segmente de piata cu o putere de cumparare redusa
6. se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile
7. piata are o singura componenta: relatia cu clientul
a. 1+3+5+7 b. 2+4+6+7 c. 1+3+4+7 d. 1+2+3+5
ANS: B
6. Potrivit lui Denis Lindon, marketingul politic isi are originile:
a. in politologie b. in marketingul clasic c. in sociologie politica
ANS: B
7. In campaniile electorale trebuie respectate patru reguli generale:
a. coerenta, asigurarea, apropierea minima, repetitia;
b. coerenta, asigurarea, apropierea minima, reexaminarea sistematica a campaniilor precedente;
c. coerenta, securitatea maxima, repetitia, reexaminarea sistematica a campaniilor precedente;
d. coerenta, securitatea maxima, distantierea minima, reexaminarea sistematica a campaniilor precedente;
e. coerenta, securitatea maxima, apropierea minima, reexaminarea sistematica a campaniilor precedente.
ANS: D
8. Primele spoturi negative despre contracandidatii politici apar in SUA:
a. in etapa copilariei c. in etapa de maturitate
b. in etapa adolescentei d. in etapa actuala
ANS: A
9. Confruntarea decisiva, specifica campaniilor prezidentiale din SUA apare:
a. in etapa copilariei c. in etapa de maturitate
b. in etapa adolescentei d. in etapa actuala
ANS: A
10. Confruntarea decisiva, specifica campaniilor prezidentiale din SUA:
a. a aparut in etapa copilariei si a fost utilizat neintrerupt de la aparitia sa;
b. in etapa adolescentei si a fost utilizat neintrerupt de la aparitia sa;
c. in etapa de maturitatesi a fost exploatat neintrerupt de la aparitia sa;
d. a aparut in etapa copilariei, s-a renuntat la ea si a fost apoi reluata dupa 16 ani, in etapa adolescentei, fiind in prezent nelipsita din campaniile electorale prezidentiale din SUA;
e. a aparut in etapa adolescentei, s-a renuntat la ea si a fost apoi reluata dupa 12 ani, in etapa maturitatii, fiind in prezent nelipsita din campaniile electorale prezidentiale din SUA
ANS: D
11. Etapa copilariei marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:
a. reluarea practicii „confruntarii decisive”
b. candidatii fac training in vederea prestatiilor audiovizuale
c. suprematia constanta a televiziunii
d. spoturi negative si agresivitate
ANS: B
12. Etapa adolescentei marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:
a. se extinde practica spoturilor publicitare de scurta durata, plasate strategic
b. spoturi negative si agresivitate
c. partidele au alocat un buget excepțional adresat comunicarii politice;
d. realizarea spoturilor politice utilizand ipostaza obisnuita a imaginilor de stiri
ANS: D
13. Acea specializare a marketingului care ajuta guvernantii sa cunoasca dorintele **** si sa o informeze cu privire la masurile intreprinse este:
a. marketingul politic c. marketingul puterilor publice
b. marketingul social d. marketingul electoral
ANS: C
14. Prima tara din lume care a utilizat marketingul puterilor publice si administrative sub forma comunicatiei politice este:
a. Franta b. SUA c. Germania d. Marea Britanie
ANS: B
15. Activitatea desfasurata de delegatia Romaniei la Consiliul Europei se incadreaza in categoria
a. activitatilor de marketing electoral
b. activitatilor pur politice
c. activitatilor de marketing al puterilor publice
d. activitatilor de marketing politic international
ANS: B
16. Participarea cu pavilion national la targuri si expozitii internationale se incadreaza in categoria:
a. activitatilor de marketing electoral
b. activitatilor pur politice
c. activitatilor de marketing al puterilor publice
d. activitatilor de marketing politic international
ANS: D
17. Mediul asupra caruia intreprinderile nu isi propun, in general, sa actioneze, urmarind doar sa se adapteze la cerintele lui, dar asupra caruia organizatiile sociale si politice urmaresc sa-si puna amprenta prin modificare anumitor aspecte este:
a. mediul politico-institutional; c. mediul economic;
b. meniul socio-demografic d. mediul tehnologic.
ANS: A
18. Acele persoane vizate de organizatiile sociale sau politice, care ocupa locul central in activitatea de marketing a acestora fac parte din:
a. subscriptori b. prescriptori c. grupurile tinta d. militanti
ANS: C
19. Liceenii reprezinta pentru o universitate:
a. grupuri tinta b. militanti c. prescriptori d. subscriptori
ANS: A
20. Acele persoane care contribuie financiar la buna desfasurare a activitatii organizatiilor sociale sau politice fac parte din:
a. subscriptori b. prescriptori c. grupurile tinta d. militanti
ANS: A
21. Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:
a. increderea pe care o au in organismele statului
b. obtinerea de profit
c. satisfactia morala
d. largirea pietelor de desfacere
ANS: C
22. Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:
a. scutirea de taxe si impozite
b. obtinerea de profit
c. acoperirea riscului de pret la termen
d. largirea pietelor de desfacere
ANS: B
23. Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:
a. increderea pe care o au in societate
b. obtinerea de reduceri de la furnizori
c. imbunatatirea relatiilor cu clientii
d. statutul social, prestigiul si eficacitatea politica ce |
|
