Masaj in activitatea sportiva ANU III SEM 2

maryyubaretzu · Junior Data inscrierii: 13/Iun/2011 Mesaje: 4

Frecție in activitatea sportiva

1. Masajul reprezinta o prelucrare metodica a:
a. tesutului osos
b. tesuturilor moi
c. dermei exclusiv

2. Atitudinea maseurului in timpul masajului nu trebuie sa fie:
a. de respect, intelegere si discretie
b. de buna dispozitie
c. sobrietate si lipsa de comunicare, care stanjenesc intotdeauna pacientul

3. Dupa fiecare masaj este necesara:
a. evitarea rehidratarii cu apa minerala
b. evitarea fumatului cel putin 5-10 minute
c. spalarea mainilor si taierea ungiilor

4. Printre efectele locale ale masajului la nivelul pielii se regasesc:
a. hiperemic(inrosirea pielii)
b. inlatura cantitatile crescute de acid lactic de la nivelul muschilor
c. tonifiaza musculatura

5. Dintre manevrele fundamentale de masaj fac parte:
a. efleurajul, presiunile si framantatul
b. framantatul, frictiunile si vibratiile
c. efleurajul, tapotamentul si ciupirile

6. Muschii superficiali ai spatelui, importanti pentru directionarea unor manevre, sunt reprezentati de:
a. muschii santurilor vertebrale
b. trapezul superior si deltoidul
c. marele dorsal si trapezul

7. Muschii membrului inferior:
a. sunt dispusi longitudinal si au mărimi in general reduse la nivelul coapsei
b. sunt dispusi longitudinal si sunt voluminosi, in excepțional la nivelul coapsei
c. sunt dispusi preferential pe fata anterioara a gambei, in fracțiune ei interna

8. Sensul de fapt in masajul somatic este dat de :
a. circulatia arteriala si venoasa
b. circulatia arteriala si limfatica
c. circulatia venoasa si limfatica

9. Dintre manevrele indicate intr-un masaj de destindere fac parte urmatoarele:
a. efleurajul, framantatul profund, tapotamentul
b. efleurajul, frictiunea, vibratiile
c. efleurajul lent si profund, frictiunea, tapotamentul

10. Urmatoarele manevre sunt indicate in masajul tonifiant-stimulant, cu exceptia:
a. efleurajul, framantatul profund si energic, tapotamentul
b. efleurajul, frictiunea, vibratiile
c. efleurajul iute si profund, ciupirile, tapotamentul

11. Urmatoarele manevre sunt indicate in masajul tonifiant-stimulant:
a. efleurajul rapid, framantatul profund, tapotamentul
b. efleurajul, frictiunea, vibratiile
c. efleurajul lent si profund, frictiunea, tapotamentul

12. Masajul de intretinere a conditiei sportive presupune adăugarea :
a. tuturor manevrelor fundamentale, insotite de manevre ajutatoare
b. numai a efleurajului, framantatului profund, ciupirilor, tapotamentului
c. numai a efleurajului, frictiunilor si vibratiilor

13. Ordinea de aplicare a manevrelor fundamentale este:
a. efleuraj, framantat, frictiuni, vibratii, tapotament
b. efleuraj, frictiuni, framantat, tapotament, vibratii
c. framantat, frictiuni, efleuraj, tapotament, vibratii

14. Manevrele ajutatoare ale masajului:
a. se executa intotdeauna in cadrul unei sedinte de masaj
b. cand se aplica intr-o sedinta de masaj, nu au un un loc bine stabilit
c. se executa in scopul intaririi efectelor unei manevre fundamentale

15. Urmatoarea afirmatie referitoare la efleuraj este adevarata:
a. sensul de executie a manevrei este sensul circulatiei arteriale
b. efectuata intr-un ritm repede manevra are rezultat relaxant
c. pe regiunile paroase ale membrelor se executa cu fata dorsala a degetelor(in pieptene) pentru a nu realizează iritatii la acest nivel

16. Urmatoarele manevre reprezinta feluri de efleuraj:
a. longitudinal, “in cuta” si “in val”
b. longitudinal, transversal, “mana dupa mana”
c. compresiuni in bratara

17. Urmatoarele soiuri de efleuraj au rezultate relaxatoare:
a. transversal simultan si alternativ
b. “mana dupa mana” ???? daca este realizat in ritm lent
c. longitudinal simultan si alternativ

18. Urmatorul tip de efleuraj are consecințe tonizante:
a. transversal simultan si alternativ
b. “mana dupa mana” ???? daca este realizat in ritm rapid
c. longitudinal simultan si alternativ

19. Urmatoarele afirmatii referitoare la efleuraj sunt adevarate, mai putin una:
a. este manevra de început si de sfarsit a oricarei secvente de masaj
b. se recomanda a se aplica între celelalte manevre
c. reprezinta a treia manevra fundamentala in ordinea aplicarii lor in secventa de masaj

20. Tehnica de executie a efleurajului presupune:
a. alunecarea mainilor pe suprafata tegumentului
b. stoarcerea tesuturilor
c. alunecarea mainilor maseurului impreuna cu tegumentul pe tesuturile subiacente

21. Tehnica de executie a frictiunilor presupune:
a. alunecarea mainilor pe suprafata tegumentului
b. stoarcerea tesuturilor
c. alunecarea mainilor maseurului impreuna cu tegumentul pe tesuturile subiacente

22. Tehnica de executie a framantatului presupune:
a. alunecarea mainilor pe suprafata tegumentului
b. stoarcerea tesuturilor de un plan dur sau intre mainile maseurului
c. alunecarea mainilor maseurului impreuna cu tegumentul pe tesuturile subiacente

23. Urmatoarele afirmatii referitoare la efleuraj sunt adevarate:
a. se poate aplica cu palma sau cu unul sau mai numeroase degete in functie de marimea regiunii lucrate
b. efleurajul superficial intereseaza straturile profunde ale pielii si tesuturile subiacente
c. efleurajul profund are intotdeauna efect stimulant-tonifiant

24. Sensul de aplicare al efleurajului coincide cu sensul:
a. circulatiei arteriale
b. circulatiei venoase
c. circulatiei capilare

25. Presiunile:
a. reprezinta una dintre manevrele fundamentale de masaj
b. la nivelul membrelor se executa in varianta “compresiuni in bratara”
c. aplicate simultan de o parte si de alta a coloanei vertebrale nu urmeaza ritmul respirator

26. Presiunile se aplica la nivelul membrelor dupa cum urmeaza:
a. cu palmele in ritmul respiratiei
b. cu policele si dupa caz cu indexul
c. sub forma de compresiuni “in bratara”

27. Infuzarea frictiunilor presupune:
a. alunecarea mainii pe suprafata pielii, cu intensitati diverse in functie de scop
b. alunecarea mainii prin intermediul pielii pe tesuturile de dedesubt
c. stoarcerea pielii si a tesutului muscular

28. Vibratiile reprezinta:
a. miscari oscilatorii ritmice, pe directie verticala
b. miscari oscilatorii ritmice, pe directie orizontala
c. scuturarea ampla a tesuturilor, in toate directiile

29. Urmatoarele afirmatii referitoare la tapotament sunt adevarate, cu exceptia:
a. se executa prin lovituri usoare si ritmice ale pielii
b. manevrele de batere se executa din articulatia pumnului, mainile cazand moi
c. se executa intotdeauna asupra regiunii lombare

30. Efectele generale ale masajului asupra organismului sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. surescitarea functiei circulatorii si respiratorii
b. imbunatatirea starii generale a pacientului
c. efectul hiperemic si de inlaturare a edemelor

31. Principalele urmări ale tapotamentului sunt:
a. cresterea excitabilitatii nervoase si musculare
b. efectul decontracturant
c. efectul analgetic si sedativ

32. Urmatoarele efecte ale framantatului sunt reale, cu exceptia:
a. stimuleaza metabolismul si eliminarea “deseurilor”
b. induce un puternic efect relaxant si sedativ
c. creste excitabilitatea musculara

33. Principalele efecte fiziologice ale frictiunilor sunt urmatoarele, cu exceptia:.
a. decontracturant si antiinflamator
b. efectul analgetic si sedativ
c. cresterea excitabilitatii musculare

34. In masajul umed se folosesc drept vehicol:
a. uleiuri minerale sau vegetale
b. pudra de talc
c. jet de apa cu presiune

35. Dintre contraindicatiile generale ale masajului nu fac parte urmatoarele:
a. bolile neoplazice(cancere), infectii generalizate, eruptii alergic
b. furuncule, flegmoane, abcese
c. primele zile ale ciclului menstrual

36. Contraindicatia partiala a masajului:
a. nu restrange numarul manevrelor aplicate
b. îngăduie masajul numai pe regiuni sanatoase
c. nu exclude regiunile cu probleme infectioase din cadrul masajului general

37. Masajul sportiv in perioada competitionala a fotbalistilor, intereseaza in principal:
a. membre inferioare(mai ales tendonul achilian), fesieri, lombo-sacrat
b. membre inferioare si superioare, umeri, omoplat, ceafa
c. ceafa si umeri, spate, membre inferioare si fesieri, articulatiile mari

38. Urmatoarea afirmatie referitoare la presiuni este adevarata:
a. intereseaza aproximativ toate regiunile trupului aplicandu-se in mod identic pe oricare dintre acestea
b. cand este necesara se aplica la sfarsitul efleurajului initial intarind actiunea acestuia
c. in cazul in care manevra provoaca durere, jena sau alte senzatii neplacute se aplica in continuare pana la disparitia acestora

39. Presiunile aplicate la nivelul regiunii spatelui:
a. se aplica pe regiunea toracala, cu palmele asezate simetric fata de coloana, la sfarsitul expirului
b. se aplica pe regiunea lombara, cu palmele asezate simetric fata de coloana, la sfarsitul expirului
c. se aplica pe regiunea sacrata, cu palmele asezate simetric fata de coloana, la sfarsitul inspirului

40. Intre tipurile de presiuni se regasesc urmatoarele, cu exceptia:
a. la nivelul coloanei dorsale, aplicate in ritmul respiratiei
b. aplicate alternativ de o parte si de alta a coloanei(“mersul ursului”)
c. cu palmele asezate circular in jurul segmentului, “in bratara”

41. Caracteristicile frictiunilor sunt :
a. ritm rapid si profunzime mare
b. ritm fără întârziere si superficiale
c. ritm lent si profunzime mare

42. In masajul uscat se folosesc drept vehicol urmatoarele, cu exceptia:
a. uleiuri minerale sau vegetale
b. talc si alte pulberi minerale
c. nu se foloseste nici un vehicol

43. Urmatoarea afirmatie referitoare la tapotament este adevarata:
a. manevrele se executa din articulatia pumnului
b. lovirile sunt ritmice si cumplit de puternice
c. se aplica pe orice regiune, mai ales pe cele fragile

44. Una din afirmatiile referitoare la frictiune este adevarata:
a. este manevra de început si de sfarsit a oricarei secvente de masaj
b. se recomanda a se aplica între celelalte manevre
c. reprezinta a doua manevra fundamentala in ordinea aplicarii lor in secventa de masaj ????(dupa scoala franceza)

45. Framantatul nu este:
a. manevra de ridicarea si stoarcere a tesuturilor prin presarea acestora pe planul osos dur
b. alunecarea mainilor maseurului pe pielea regiunii de lucru
c. a treia manevra fundamentala in ordinea aplicarii lor in secventa de masaj

46. Urmatorul tip de framantat are efecte tonizante:
a. lent si superficial, interesand mai mult tesutul cutanat
b. rapid si profund, cand intereseaza masele musculare sau tesutul adipos abundent
c. “mana dupa mana”

47. Urmatorul tip de framantat are efecte relaxante:
a. “mana dupa mana”
b. rapid si profund, cand intereseaza masele musculare sau tesutul adipos abundent
c. lent si superficial, interesand mai mult tesutul cutanat

48. Dintre manevrele ajutatoare masajului fac parte:
a. frictiuni, framantat, efleuraj
b. tapotament, vibratii, alonje
c. cernut-rulat, scuturari, ciupiri

49. Urmatoarele manevre reprezinta modele de framantat:
a. longitudinal, “in cuta” si “in val”
b. longitudinal, transversal, “mana dupa mana”
c. compresiuni in bratara

50. Urmatoarele manevre reprezinta tipuri de tapotament, cu exceptia:
a. geluire
b. tocat
c. batatorit

51. Vibratiile alunecate induc un efect:
a. stimulant-revigorant
b. sedativ-relaxant
c. antiinflamator

52. Dintre efectele locale ale masajului fac parte:
a. stârnirea functiei circulatorii si respiratorii
b. hiperemia(inrosirea pielii)
c. imbunatatirea starii generale a pacientului

53. Sensul de lucru in cazul frictiunilor este:
a. cel al circulatiei arteriale
b. cel al circulatiei venoase ????
c. indiferent, deoarece nu mobilizeaza o coloana de sange

54. Urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii partiale ale masajului:
a. varice, ulcere varicoase????
b. oboseala cronica
c. boli neoplazice(cancere)

55. Urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii generale ale masajului:
a. varice, ulcere varicoase
b. boli neoplazice(cancere)
c. laringite

56. Masajul sportiv in perioada competitionala a canotorilor, intereseaza in principal:
a. membre inferioare(mai ales tendonul achilian), fesieri, lombo-sacrat
b. ceafa si umeri, spate, membre inferioare , articulatiile mari
c. coapse, fesieri, spate(insistand lombo-sacrat si pe omoplat),brate-umeri

57. Masajul sportiv in perioada competitionala a inotatorilor, intereseaza in principal:
a. membre inferioare si superioare, umeri, omoplat, ceafa
b. membre inferioare(mai ales tendonul achilian), fesieri, lombo-sacrat
c. membre superioare(articulatia pumn, cot), umeri, ceafa, spate

58. Masajul sportiv in perioada competitionala a tenismenilor, intereseaza in principal:
a. membre inferioare si superioare, umeri, omoplat, ceafa
b. membre inferioare(mai ales tendonul achilian), fesieri, lombo-sacrat
c. membre superioare(articulatia pumn, cot), umeri, ceafa, spate

59. “Masajul de refacere” reprezinta o forma de masaj:
a. de relaxare
b. de tonifiere
c. de intretinere a siluetei sportive

60. Una din afirmatiile referitoare la masajul “de incalzire” nu este adevarata:
a. poate fi stimulant, pentru sportivii care se afla intr-o dispoziție de inertie sau apatie
b. poate fi inistitor pentru cei prea incordati sau agitati din cauza probelor de intrecere
c. este intotdeauna așezat general

61. Masajul fixat in perioadele de tranzitie are ca obiectiv:
a. intretinerea aspectului sportive
b. tonifierea musculara
c. relaxarea musculara

62. Masajul in perioada precompetitionala, de antrenament:
a. nu se recomanda pe grupele de muschi aflati la distanta fata de cei obositi
b. se aplica muschilor foarte obositi numai cu acele manevre care au efect relaxant.
c. are loc la 5-10 minute dupa incetarea antrenamentului

63. Masajul de refacere asigura:
a. intretinerea tonusului muscular si a formei sportive
b. incalzirea tesuturilor
c. regenerarea energiei si reducerea cat de mult posibil a oboselii

64. Manevrele aplicate in cadrul masajului conjunctiv sunt:
a. frictiuni profunde aplicate transversal pe directia tendoanelor si ligamentelor articulare
b. intinderi profunde urmate de inrosirea pielii pe zonele cu benzi de fibre conjunctive
c. presiuni pe zonele osoase neacoperite de masa musculara

65. Efectele masajului transversal profund sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. reducerea inflamatiei si durerii in afectiunile acute si prevenirea aparitiei aderentelor fibroase
b. inlaturarea aderentelor raspunzatoare de durere si limitarea miscarii din inflamatiile cronice
c. inlaturarea stratului de celulita in cazul persoanelor obeze supuse masajului reflexogen

66. Urmatoarele afirmatii referitoare la criomasaj sunt adevarate, cu exceptia:
a. se aplica timp de 10-20 minute
b. se aplica pe rani si in jurul acestora
c. este indicat in afectiuni musculo-ligamentare recente, inflamatii acute

67. Sensul de lucru in abordarea regiunii cefei este:
a. de la umeri spre baza craniului
b. de la baza craniului spre umeri
c. de la umarul drept spre umarul stang

68. Efectul vibratiilor asupra componentelor intraabdominale este:
a. de drenaj local
b. de crestere a secretiior digestive
c. decontracturant

69. Efectele vibratiilor la indice muscular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. cresterea secretiilor
b. calmant, relaxant
c. decontracturant

70. In masajul general tapotamentul este cu desavarsire interzis :
a. in regiunea fesiera si dorsala
b. in regiunea precordiala si lombara
c. in regiunea dorsala si a cefei

71. In masajul spatelui, tapotamentul este interzis pe subregiunea:
a. cervicala
b. dorsala
c. lombara

72. Masajul toracelui anterior se executa excluzand:
a. regiunea mamara(sanii)
b. regiunea costala inferioara
c. marginea superioara a pectoralului mare

73. Efleurajul aplicat in cadrul masajului abdomenului urmeaza traseul de evacuare al:
a. stomacului
b. intestinului gros(colonului)
c. intestinului subtire

74. Urmatoarele afirmatii referitoare la încorporarea presiunilor pe regiunea abdominala sunt adevarate, mai putin una:
a. se executa dupa directia de evacuare a colonului
b. se mai numesc”in tampon de sugativa”
c. se executa exclusiv cu marginea cubitala a mainii

75. Masajul mainilor debuteaza cu:
a. masajul fetei palmare
b. masajul fetei dorsale
c. se lucreaza cele două fete simultan

76. Framantatul la nivelul fetei dorsale a mainilor se executa astfel:
a. ciupirea unei cute mici, intre police si indexul flectat
b. “scuturarea” spatiilor intermetacarpiene
c. nu se executa

77. In masajul partii anterioare a membrelor inferioare frictiunile, framantatul si tapotamentul nu se aplica pe:
a. fata antero-interna a gambei
b. fata antero-externa a gambei
c. coapsa

78. Masajul membrelor superioare evita regiunea:
a. articulatiei pumnului
b. articulatiei cotului
c. axilara

79. Frictiunea la nivelul peretelui abdominal se executa cu:
a. conturul(marginile) palmei ????
b. degetele
c. radacina mainii

80. Manevra ajutatoare cernut-rulat se aplica pe urmatoarele regiuni:
a. ceafa
b. membre
c. regiune fesiera

81. Dintre tipurile de ciupiri fac parte urmatoarele, cu exceptia:
a. ciupiri taiate
b. ridicari-pensari
c. palpare rulata

82. Dintre tipurile de framantat fac parte urmatoarele, cu exceptia:
a. geluirea, palparea rulata
b. “in cuta”, “in val”
c. in sensul de evacuare al colonului

83. In cadrul masajului piciorului se lucreaza astfel:
a. simultan ambele fete
b. mai intai fata plantara
c. mai intai fata dorsala

84. Zonele la nivelul carora se poate aplica masajul periostal Vogler sunt:
a. oasele membrelor
b. clavicula
c. craniul

85. Zonele la nivelul carora nu se poate aplica masajul periostal Vogler sunt:
a. oasele membrelor
b. clavicula
c. coastele

86. Masajul de refacere dupa efort se aplica la un interval de timp dupa antrenament:
a. de 15 minute
b. de 30 minute
c. de ~2 ore

87. Presopunctura reprezinta o tehnica de masaj:
a. digitala pe zone foarte ample
b. digitala pe zone punctiforme
c. digitala pe zone reflexe

88. Spatiul de desfasurare al masajului trebuie sa indeplineasca una din cerintele de mai jos:
a. temperatura optimã este cea situatã la ~ 26-280C
b. grup sanitar in vecinatate
c. iluminare slaba, semiintuneric

89. Masajul in activitatea sportiva se poate efectua, in functie de context in spatiile descrise, cu exceptia:
a. in cabinetul bazei sportive
b. pe teren sau în vestiar
c. in sala de baie

90. Urmatoarele afirmatii referitoare la regulile de igiena a masajului sunt adevarate, mai putin una:
a. se indeparteaza inaintea sedintei de masaj bijuteriile personale
b. se recomanda unghiile scurte si ingrijite
c. se recomanda evitarea spalarii dese a mainilor datorita pericolului deshidratarii

91. Aplicarea frictiunilor se poate face cu:
a. cu fata anterioara a bratului
b. cu pumnul si marginea cubitala a mainii
c. degetele si radacina mainii

92. Masajul sportiv in perioada competitionala a halterofililor, intereseaza in principal:
a. membre inferioare si superioare, umeri, omoplat, ceafa
b. ceafa si umeri, spate, membre inferioare si fesieri, articulatiile mari
c. membre superioare(articulatia pumn, cot), umeri, ceafa, spate

93. Tehnica de executie a tapotamentului presupune:
a. alunecarea mainilor pe suprafata tegumentului
b. alunecarea mainilor maseurului impreuna cu tegumentul pe tesuturile subiacente
c. aplicarea de lovituri ritmice executate din articulatia pumnului

94. Framantatul la nivelul fetei dorsale a piciorului se executa astfel:
a. “scuturarea” spatiilor intermetatarsiene
b. ciupirea unei cute mici, intre police si indexul flectat
c. nu se executa

95. Manevra ajutatoare numita tensiuni-tractiuni se adreseaza:
a. musculaturii
b. articulatiilor
c. oaselor

96. Manevrele cu concluzie exclusiv relaxant sunt : pag.8
- efleuraj profund sau superficial in ritm lent, presiuni, framantat superficial, lejer, lent, fritiuni ce acopera toata suprafata masei musculare, vibratii statice si alunecate, iar in cazul membrelor cernut-rulat, scuturari si tensiuni-tractiuni.

97. Manevrele cu urmare exclusiv tonifiant sunt : pag.8
- efleuraj, in particular forma „mana dupa mana” cu ritm rapid, ce produce incalzirea regiunii de lucru, framantat energic si profund, tapotament conceput pe o durata de timp suficient de mare si alte manevre stimulante de tipul ciupirilor

98. Dintre tipurile de presiuni fac parte urmatoarele, cu exceptia:
- sunt cele mai importante manevre ajutatoare de masaj, efectele acestora asupra organismului aparand rapid. Ele intereseaza aproape toate regiunile corpului, executandu-se, insa diferit in functie de articularitatile regiunii respective. Astfel, la nivelul regiunii spatelui, presiunile se aplica doar pe regiunea toracala(fara regiunea lombara), palmele cu degetele intinse fiind asezate simetric de o parte si de alta a coloanei vertebrale, apasand o data sau de mai multe ori pe acelasi loc, cu destula fermitate, totusi fara a exagera. Apasarea se poate face cu ambele palme in acelasi timp, situatie in care manevra va tine cont
de ritmul respirator, mai exact se va efectua la sfarsitul expirului. De asemenea, presiunile se pot aplica alternativ, o data cu o mana, o data cu cealalta, lent si ferm, manevra denumita presiuni alunecate sau “mersul ursului”. Un alt tip de presiuni la nivelul spatelui se pot executa cu policele, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, actionand asupra musculaturii paravertebrale. La nivelul membrelor presiunile se aplica asezand palmele circular in jurul segmentului, in bratara, si comprimand ca un manson se inainteaza de la extremitatea distala a membrului spre radacina acestuia, intr-un ritm relativ lent, manevra avand o influenta deosebit de benefica asupra sistemului limfatic si a celui venos. La nivelul spatiilor interosoase de la nivelul mainilor presiunile se executa cu varfurile degetelor.

99. In masajul umed se folosesc drept vehicol urmatoarele, cu exceptia:
* talc si alte pulberi minerale

100. Datorita masei musculare dezvoltate si antrenate intensitatea masajului sportiv trebuie sa fie:
a. crescuta
b. mica-medie
c. scazuta

101. Tipurile de framantat ce se pot aplica in masajul coapsei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. longitudinal intern si extern
b. transversal “in cuta” si in “val”
c. in romb

102. Variantele de efleuraj relaxator ce pot fi aplicate pe regiunea spatelui sunt urmatoarele, mai putin una:
a. pe grupe musculare(“mana dupa mana”)
b. longitudinal simultan
c. in romb pe regiunea lombara

103. Efectele frictiunilor la nivelul fibrelor musculare sunt:
a. de inlaturare a aderentelor dintre planuri
b. de decontracturare, relaxare????
c. de sedare

104. Efleurajul “mana dupa mana” are asupra musculaturii efect:
- creste excitabilitatii musculare in cazul tipurilor de efleuraj cu miscari scurte si rapide ‘mana
dupa mana’

105. Frictiunile au asupra terminatiilor nervoase libere de la nivelul pielii efect:
- vasodilatatia locala

106. Dintre tipurile de manevre aplicate membrelor inferioare ale fotbalistilor in pauzele dintre meciuri fac parte urmatoarele, cu exceptia:
???

107. In cazul sportivilor de performanta masajul general se aplica mai frecvent:
???

108. Intre manevrele fundamentale de masaj se ragasesc: pag.4
- efleuraj, frictiuni, framantat, tapotament, vibratii

109. Masajul adresat sportivilor face parte din tipul de masaj numit: pag.14
- de relaxare

110. Tehnicile complementare de masaj utilizeaza manevre apartinand: pag.19
- masajului somatic

111. Masajul tesutului conjunctiv se adreseaza: pag.19
- tehnica masajului tesutului conjunctiv este caracterizata de actiunea sa reflexa la distanta, specifica de altfel, masajului reflexogen.

112. Efectele framantatului energic la nivel muscular sunt urmatoarele, cu exceptia: pag. 13
- Framantatul are efecte diferite in functie de profunzimea manevrei :
- stimularea circulatiei sanguine si astfel cresterea metabolismului(arderilor)si a eliminarii deseurilor sau supraincarcarii tesuturilor
- cresterea elasticitatii structurilor implicate
- cresterea excitabilitatii musculare, astfel tonifiaza musculatura
- relaxarea structurilor implicate in cazul in care aceasta manevra este executata superficial si lejer

113. Masajul segmentar aplicat sportivilor dupa antrenamente se adreseaza: pag.14-15
- “Masajul de refacere” va fi unul de relaxare, incepand cu zonele mai putin solicitate si abia apoi cele suprasolicitate.

114. Masajul grupelor musculare mai putin solicitate in timpul antrenamentului se justifica prin obtinerea urmatoarelor efecte : pag.14-15
- S-a constatat ca eficacitatea masajului de refacere este mai evidenta atunci cand se maseaza viguros grupe de muschi aflati la distanta fata de cei obositi.

115. Urmatoarele afirmatii referitoare la implicarea masajului in procesul de refacere al sportivilor sunt adevarate, cu exceptia uneia: pag.15
???

116. Principala metoda complementara de masaj aplicata posttraumatic sportivilor pentru o recuperara integrala a segmentului afectat este: pag.20
* masajul transversal profund(Cyriax)

117. Selectati raspunsul adevarat referitor la frictiuni: pag.6
???

118. Selectati raspunsul adevarat referitor la framantat:
* framantatul poate avea atat consecință excitant cat si relaxant neuro-muscular

119. Pozitia subiectului pentru efectuarea masajului piciorului este urmatoarea: pag.10
* decubit dorsal cu fata plantara a picioarelor la nivelul marginii canapelei de masaj

120. Pozitia subiectului pentru efectuarea masajului cefei nu poate fi urmatoarea: pag.9
* sezand cu fruntea sprijinita /decubit ventral

121. Pozitia subiectului pentru efectuarea masajului abdominal poate fi urmatoarea: pag.12
* decubit dorsal, cu genunchii indoiti pt relaxa musculatura abdominala

122. Vibratiile in masajul sportiv se adreseaza: pag.6
???

123. Frictiunile la nivelul piciorului se realizeaza: pag.10
* cu pumnul/nodozitatile/radacina mainii pe fata plantara
* liniar cu degetele in spatiile intermetatarsiene

124. Regiunile interzise aplicarii masajului somatic sunt urmatoarele, cu exceptia: pag.5-7
_________________
MARIAN