| Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
| Autor |
Mesaj |
alinamatei
Junior
Data inscrierii: 16/Mai/2007
Mesaje: 2
|
 Trimis: 16/05/2007 15:24 Titlul subiectului: Am inceput sa rezolv din subiectele propuse |
 |
|
am primele raspunsuri:
de la 1 la 38, toate sunt adevarate cu exceptia: 6,8, 9, 15, 18, 26, 29, 30, 33 si 38 (Fals). Sper sa am acelasi spor |
|
| Sus |
|
 |
adina
Junior
Data inscrierii: 19/Feb/2007
Mesaje: 15
|
| Trimis: 11/09/2007 18:59 Titlul subiectului: |
|
|
| A reusit cineva sa le faca pe toate ? Nu gasesc nimic in sinteze... |
|
| Sus |
|
|
wizzard
Moderator RISE
Data inscrierii: 16/Feb/2007
Mesaje: 349
Localitate: somewhere...someplace
|
| Trimis: 13/09/2007 07:25 Titlul subiectului: |
|
|
| adina a scris: | | A reusit cineva sa le faca pe toate ? Nu gasesc nimic in sinteze... |
RISE an 2 -SEM 2 - Istoria gândirii sociale & politice europene
| Citat: |
TRUE/FALSE
1. Gândirea politica a vechilor greci a avut ca tema principala organizarea si guvernarea cetatii-stat (polis).
2. Platon considera ca adevarata si singura stiinta regala este politica.
3. Pentru Platon, originea societatii se gaseste nu într-o sociabilitate naturala, ci în lipsa de autonomie a indivizilor, în imposibilitatea oamenilor de a-si fi auto-suficienti si în varietatea aptitudinilor lor naturale.
4. În Republica, Platon argumenteaza ca dezvoltarea cetatii cere o structurare a sa pornind de la o repartitie tripartita, legata de logica functionalitatii sale.
5. Platon este preocupat de protectia cetatii desăvârșite împotriva degradarilor susceptibile sa o faca sa intre în categoria cetatilor nedrepte si, de aici, în cercul infernal al metamorfozelor politice.
6. În Republica, Platon demonstreaza ca tirania rezulta din oligarhie, datorita excesului de libertate pe care aceasta îl permite.
7. Republica lui Platon se încheie cu un tablou al recompenselor si pedepselor divine si umane, în timpul vietii si dupa moarte.
8. În jurul anului 325 î.Hr., Platon a redactat o vasta culegere de Constitutii, în care analiza, în ordine alfabetica institutiile politice din 158 de state sau confederatii.
9. În Politica, Aristotel afirma ca clasa gardienilor-filosofi, specialisti ai politicii, corespunde aurului, cea a auxiliarilor – argintului, cea a producatorilor – aramei si fierului.
10. În Gorgias, Platon condamna toate formele de guvernamânt care îl înconjoara si toti oamenii politici pe care i-a cunoscut, ori anteriori lui.
11. În Politica lui Aristotel se afirma ca nu-l putem întelege cum se cuvine pe individul drept, decât în conditiile ideale ale statului drept.
12. În Politica, Aristotel analizeaza elementele ingrediente ale Cetatii: familiile si cetatenii; teritoriul si ****; forma de guvernamânt.
13. Pentru Aristotel, ca si pentru predecesorii sai, scopul unui regim politic este de a-i face pe oameni virtuosi. Astfel, politica – arta sau stiinta conducerii colective – înglobeaza morala, care este arta sau stiinta conducerii individuale.
14. Starea naturala este cea politica, considera Aristotel.
15. Sfântul Augustin considera ca un stat sa este bine guvernat, daca filosofii devin regi sau daca regii devin filosofi.
16. Aristotel a separat pentru prima data, în mod clar, legea primara care fundamenteaza si organizeaza cetatea de legile care se gasesc într-un raport de subordonare fata de Constitutie.
17. Inițialul gânditor politic grec care a conceput o clasificare a formelor de guvernamânt a fost Aristotel.
18. Aristotel spunea ca „politica uneste în mod abil totul, ca o tesatura”.
19. Aristotel a argumentat ca un regim, oricare ar fi acesta, si eficacitatea politica pot fi pastrate si fara a utiliza violenta.
20. În clasificarea regimurilor politice propusa de Aristotel, daca scopul guvernarii este interesul general, atunci, forma este autentica (pura), iar daca prevaleaza interesul particular al guvernantilor, forma este alterata (deviata).
21. Un regim politic stabil trebuie sa fie în acelasi timp si unul adaptabil, Aristotel reusind sa demonstreze ca stabilitatea politica înteleasa ca imobilism este imposibila.
22. Aristotel considera ca politica este cheia de bolta a ansamblului de conceptii filosofice, întrucât astea au drept scop ultim sa ajută la bunul-trai social, al carui reflex este fericirea individuala.
23. Pentru Sfântul Augustin, scopul cetatii-stat este de a asigura cetatenilor sai nu doar traiul, respectiv viata si mentinerea acesteia (zein), ci traiul-bun (euzein), respectiv contactul binelui cel mai înalt, care rezulta din virtute, din contemplatie.
24. Augustin credea ca guvernamântul este dat de Dumnezeu, chiar daca istoria umana pare a nu fi decât un sir de razboaie dezastruoase, prin care se încearca obținerea unei paci precare.
25. Pentru Augustin adevarata menire a omului se afla dincolo de istorie, prezentata ca o succesiune de evenimente bune si rele, al caror ultimo înteles este de nepatruns pentru om, dar indicat de Dumnezeu.
26. În viziunea lui Machiavelli, guvernamântul e instituit cu încuviintarea divina, pentru a mentine o relativa pace pamânteasca, iar nu ca un mijloc al împlinirii umane.
27. Augustin considera ca o comunitate dreapta nu poate fi decât o multime de oameni rationali, uniti prin iubirea comuna de Dumnezeu, nu prin aspiratia la binefacerile materiale aduse de ordinea sociala.
28. Oferind de înteles ca, în principiu, nu exista mântuire în afara bisericii, Augustin a inspirat dezvoltarea medievala a monarhiei papale.
29. În Cetatea lui Dumnezeu, Marthin Luther a prezentat istoria umanitatii, de la Geneza si pâna în secolul V, raspunzând astfel atacurilor formulate împotriva crestinismului, care puneau caderea Romei pe seama indiferentei fata de supravietuirea statului.
30. Pentru Machiavelli, principiul guvernarii este dominatia inteligentei politice, regalitatea geniului, suveranitatea întelepciunii.
31. În epoca feudala, gândirea politica s-a aflat sub semnul ideologiei religioase.
32. Florentinul Nicolo Machiavelli este considerat parintele stiintei politice moderne.
33. Platon a introdus spiritul stiintific renascentist în abordarea fenomenului politic.
34. Începând din secolul al XI-lea, dreptul roman si dreptul canonic au constituit baza teoretica a unor teorii politice despre natura guvernamântului si statutul celor guvernati.
35. În decretalul Per Venerabilem (1202), Inocentiu al III-lea a sustinut ca papalitatea avea dreptul de confirmare a alegerilor pentru functia imperiala, pe temeiul ca ea transferase imperiul de la grecii bizantini la germani, în timpul lui Carol cel Mare.
36. Cuvântul status, un sens apropiat de ideea moderna de stat, prin care era desemnat binele comunitatii ca întreg, exprimat în legi si cutume uniforme, limitat geografic de o sfera de jurisdictie la care pot sa apeleze
toti membrii societatii, pe orice treapta s-ar afla, apare de-abia în secolul al XIII-lea.
37. Începând din secolul al XIX-lea se manifesta tendinta de transformare a regnum-ului, privit pâna atunci ca o ramura functionala a unei comunitati crestine unificate, într-un organism colectiv autonom, autosuficient si care nu se cere legitimat decât de el însusi.
38. Teoria papei Benedict I, care, în esenta, preconiza conducerea lumii de catre doua spade, cea spirituala cuprinzând o autoritate fundamental superioara celei temporale, va marca începutul unei îndelungate traditii de conflict între biserica si stat, între sacerdotium si regnum, adica între sfere de autoritate din cadrul aceleiasi societati.
39. Donatio Constantini („Donatia lui Constantin”) era un document menit sa faca de necontestat legalitatea pretentiilor papei asupra Italiei Centrale si a provinciilor romane occidentale.
40. În decretalul Per Venerabilem (1202), Inocentiu al III-lea a sustinut ca papalitatea avea dreptul de confirmare a alegerilor pentru functia imperiala, pe temeiul ca ea transferase imperiul de la grecii bizantini la germani, în timpul lui Carol cel Mare.
41. Jean de Paris, în deosebit în De potestate regia et populi, punea accentul pe ideea de drept al individului la proprietate privata, anterior instituirii guvernamintelor sau a oricarei organizari ecleziastice.
42. În tratatul sau antipapal Defensor pacis, Marsilio da Padova definea scopul statului ca fiind asigurarea pacii si a vietii materiale îndestulate pentru supusi.
43. Ideea de drept public superior reglementarilor, drepturilor si intereselor private s-a conturat treptat, prin declinul localismului si prin aparitia unei autoritati publice centrale si sigure, regele fiind gândit ca agent al statului.
44. În secolul al IX-lea erau deja prezente liniile majore ale unei teorii a comunitatii, având dreptul de a forma un guvernamânt independent de sanctiunea bisericii si de a schimba forma unui astfel de guvernamânt fara dizolvarea comunitatii.
45. Metoda politica folosita de Machiavelli a fost numita inductiva sau stiintifica, în sensul ca formuleaza concluzii din experienta practica sau istorica a firii umane, care este neschimbatoare de-a lungul regimurilor politice, care parcurg un ciclu natural de crestere si decadere.
46. Jean Bodin abordeaza în mod pragmatic si utilitarist politica, încercând sa fie de folos (utile), prin aflarea adevarului real (verità effetuale), în loc sa se ocupe doar de situatii imaginare.
47. În viziunea lui Machiavelli, statul este o structura organica guvernata de legi proprii de creștere si deținând o justificare proprie în termeni de succes.
48. John Locke sustine ca succesul unui conducator va fi judecat prin verdictul ****, iar mijloacele utilizate de el vor fi scuzate daca sunt încununate de succes, pentru ca în politica, „unde nu exista curte de apel, faptele sunt judecate dupa rezultatele lor”.
49. Machiavelli argumenteaza ca unica determinanta, unica discriminare dintre bine si rau, dintre drept si nedrept este ratiunea de stat.
50. Machiavelli a separat normele morale de cele politice, definind politica drept o activitate autonoma, cu propriile sale reguli de actiune, independente de cele religioase.
51. Erasmus nu confera principelui o situatie privilegiata, acesta trebuind sa se identifice cu imaginea lui Dumneazeu, a lui Isus pe cruce, si nu cu „Globul si Coroana”, ca de exemplu Pentocrator-ul din mozaicurile bizantine.
52. Utopismul este o metoda de reflectie asupra politicii si a societatii, prin care se cauta forma perfecta de organizare sociala, cea mai buna sau cea mai fericita, neîngradita de atasament fata de institutiile existente.
53. Insula descrisa de Thomas Morus este doar pe jumatate imaginara, posedând extrem numeroase trasaturi comune cu tara natala a acestuia, Franta.
54. Termenul „Reforma” este aplicat retrospectiv perioadei care cuprinde miscarile de reforma religioasa care au debutat în 1520 si s-au cristalizat repede în biserici distincte.
55. Deviza catolicismului era: mântuire doar prin credinta si libertate crestina.
56. Reformatorii respingeau deosebirea „romanista” între doua categorii de crestini – o „stare” guvernanta (cea clericala) si una supusa (cea laica).
57. Reformatorii sustineau teoria conform careia viata religioasa (clericala) ar fi fost mai meritorie decât indiferent ce alta vocatie îngaduita unui crestin.
58. Doctrina evanghelica fundamentala a libertatii crestine nu numai ca nu diminua autoritatea conducatorilor laici, ci chiar o întarea, recomandând clericilor obligatia de a i se supune, la fel ca ceilalti crestini.
59. În locul atentiei pe care Biserica catolica o acorda traditiilor, ritualurilor si tainelor, Jean-Jacques Rousseau cerea îndreptarea întregii atentii înspre Biblie - adevaratul cuvânt al lui Dumnezeu.
60. Thomas Morus pleda pentru o „comunitate crestina”, în care conducerile spirituala si laica erau componente esentiale si egale, autorizate de Dumnezeu sa conlucreze în mod independent pentru statornicirea unei „discipline cucernice”.
61. Jean Calvin concepea statul ca pe o asociatie conținând un scop suprem, la care toti membrii erau obligati sa participe.
62. Reformatii pun accentul pe organizarea riguroasa a comunitatilor si pe munca, profesie, câstig, beneficii; aceste elemente reprezinta conditii esentiale pentru crearea structurilor economice, dar si a institutiilor societatii moderne.
63. Boetius, pornind de la premisa ca absolut orice monarhie, oricât de nobila si utila la început, se îndreapta inevitabil catre tiranie, se lanseaza într-o critica virulenta a poporului, a aceluia care sufera („îndura” si „suporta” sunt
cuvinte folosite adesea) dominatia unuia.
64. Prin consideratiile sale, Jean Bodin anticipeaza controversele ce aveau sa apara asupra dreptului la nesupunere civica, asupra principiului conform caruia poporul poate si chiar este dator sa rastoarne un conducator atunci când acesta actioneaza contra intereselor sale.
65. În conceptia lui Jean Bodin, suveranitatea nu depinde de caracterul drept sau nedrept al legilor, ci de tăria de a le face.
66. Boetius argumenta ca, întocmai cum Dumnezeu este conducatorul atotputernic al universului, regele era atotputernic în sfera sa; dar, asemenea lui Dumnezeu, a carui imagine era, el trebuia sa-si tempereze forța prin dreptate.
67. Pentru Jean Bodin, cea mai buna forma de dreptate este cea care îmbina recunoasterea inegalitatii normale dintre oameni cu ideea de echitate, unind astfel principii opuse si creând, ca în muzica, armonie din dezacorduri potentiale
68. Thomas Hobbes a prescris retete de guvernare, norme si reguli de comportament pentru omul politic.
69. Teoria dreptului natural a atacat frontal ideea originii si legitimitatii divine a puterii regale.
70. Exemplarul politic contractualist se baza pe teoria fundamentului divin al puterii politice si pe dominatia absoluta a autoritatii ecleziastice asupra autoritatii laice (civile).
71. șablonul politic contractualist se centreaza pe teza suveranitatii ****, care postuleaza ca temeiul si exercitiul puterii apartin poporului.
72. În viziunea lui Thomas Hobbes, dispoziția de natura se caracterizeaza prin domnia egalitatii, dar care conduce la un razboi al tuturor împotriva tuturor (bellum omnium contra omnes).
73. Machiavelli plaseaza Raul în natura (socialul nonpolitic) si Binele în institutie (societatea politica sau civila).
74. Thomas Hobbes considera ca, aparitia, prin contract, a Suveranului absolut nu asigură cu sine numai pacea, ci si conditiile unei vieti pasnice si prospere.
75. Thomas Hobbes lanseaza conceptia revolutionara pentru acele vremuri privind dreptul la rezistenta si revolta al membrilor societatii împotriva propriilor guvernanti.
76. Jean Bodin este recunoscut ca întemeietor al constitutionalismului modern, al teoriei politice privind democratia reprezentativa, cum ar fi si al filosofiei drepturilor si libertatilor civice.
77. Starea naturala este prezentata de John Locke ca fiind una de deplina libertate si egalitate politica si juridica între oameni, în care acestia stapânesc în comun tot ceea ce Dumnezeu le-a daruit si nu au nici un superior pamântesc legitim.
78. În conceptia lui John Locke, starea naturala nu este neaparat o dispoziție de razboi, ci doar una în care nu exista o autoritate (politica sau legislative comuna), astfel ca fiecare trebuie sa-si faca dreptate solitar (ceea ce da adesea nastere abuzului, adica dominatiei fortei în dauna dreptului).
79. Thomas Hobbes argumenta ca guvernarea are trebuință de consimtamântul **** pentru a se putea exercita, dar ea poate fi si rasturnata daca acest consimtamânt dispare (ca urmare a abuzului si arbitrarietatii celor
ce o exercita).
80. În viziunea lui Jean-Jacques Rousseau, omul în starea de natura nu traieste în societate.
81. Jean-Jacques Rousseau a introdus în universul modernitatii stilul de interpretare a fenomenului social prin disocierea sistematica a unui pol al Raului (respectiv societatea existenta si institutiile ei, viata comunitara moderna) si a unui pol al Binelui (natura umana, individul originar, "salbaticul bun").
82. Thomas Hobbes a introdus în universul modernitatii critica radicala a societatii, denuntarea globala a institutiilor si angajamentelor sociale, care apar nu numai ca artificiale, nedrepte sau ineficace, ci si ca denaturate.
83. Revolutia Franceza a consfintit cultul politic al libertatii, care se exprima prin convingerea ca libertatea este valoarea politica suprema.
84. Revolutia Franceza a provocat si o serie de reactii critice, unele dintre acestea cristalizându-se în doctrina conservatoare.
85. Fiecare doctrina se bazeaza pe o conceptie despre natura umana, iar convingerea fundamentala în conservatorism este ca fiintele umane sunt si vor fi întotdeauna perfecte.
86. În opinia conservatoare, orice încercare îndrazneata de a îmbunatati societatea este condamnata sa sfârseasca nu prin nereusita, ci prin dezastru.
87. Edmund Burke considera ca societatea politica nu este o simpla suma de indivizi, ci un organism viu în schimbare, un întreg care este mai mare decât suma componentelor sale.
88. Jean-Jacques Rousseau argumenta ca, asemenea focului, libertatea este utila daca este mentinuta sub control si supusa unei bune întrebuintari.
89. Jospeh de Maistre considera iluminismul drept „o insurectie împotriva lui Dumnezeu”, iar Revolutia franceza reprezenta un fenomen literalmente satanic, având ca precedent doar revolta biblica împotriva cerului.
90. Jospeh de Maistre era adeptul ideilor de contract social si de suveranitate ****.
91. Edmund Burke considera ca vointa corupta a oamenilor putea sa afecteze mersul evenimentelor, dar, în cele din urma, scopurile lui Dumnezeu aveau sa se înfaptuiasca, pe cai neintentionate si nestiute de oameni.
92. Liberalismul sustine ideea statului-arbitru, care urmareste respectarea regulilor jocului social (care, de obicei, îmbraca forma unor legi juridice).
93. Interventionismul (politica implicarii ample a statului în economie si viata sociala) este respins de liberali pe baza principiului "guvernarea optima este cea care guverneaza cel mai putin".
94. Pentru social-democrati, piata este cel mai bun mod de a produce bogatie, dar societatea este mai mult decât piata, iar statul are rostul sa asigure acest primat al societatii asupra propriei economii.
95. Liberalismul considera ca egalitatea juridica si politica ramâne formala si superficiala, daca nu este cuplata cu una economica si sociala.
96. Conservatorismul accentueaza importanta natiunilor în explicarea proceselor istorice si în analiza vietii politice contemporane si promoveaza ideea conform careia "caracterul national" este un factor esential în diferentierea oamenilor.
97. Programele de securitate sociala pleaca de la principiul ca orice cetatean este îndreptatit la un minimum al nivelului de trai în raport cu bunastarea de ansamblu a societatii.
98. Orice miscare nationalista este cu necesitate o miscare separatista, daca nationalitatea ei este cuprinsa în întregime între granitele unui stat mai mare, respectiv o miscare ce revendica retrasarea granitelor statului, daca
membrii unei nationalitati ocupa o zona contigua, împartita între mai multe state.
99. Anarhismul nu promoveaza lipsa ordinii sociale, ci mentinerea ei fara ajutorul institutiilor ierarhice.
100. Pentru nationalisti, societatea libera este o societate non-autoritarista, în care indivizii se guverneaza singuri; aceasta echivaleaza cu democratia directa (participativa) si organizarea confederala.
MULTIPLE CHOICE
1. Republica a fost scrisa de:
a. Platon
b. Aristotel
c. John Locke
d. Jean-Jacques Rousseau
2. Politica a fost scrisa de:
a. Machiavelli
b. Thomas Morus
c. Aristotel
d. Jean Calvin
3. Cetatea lui Dumnezeu („De Civitate Dei”) a fost scrisa de:
a. Platon
b. Sfântul Augustin
c. Marthin Luther
d. Jean Calvin
4. Principele a fost scris de:
a. Aristotel
b. Edmund Burke
c. John Locke
d. Machiavelli
5. Institutia principelui crestin a fost scrisa de:
a. Sfântul Augustin
b. Erasmus din Rotterdam
c. Martin Luther
d. Machiavelli
6. Utopia a fost scrisa de:
a. Platon
b. Aristotel
c. Jean-Jacques Rousseau
d. Thomas Morus
7. "Cele 95 de teze împotriva indulgentelor" au fost scrise de:
a. Jean Calvin
b. Martin Luther
c. Edmund Burke
d. Papa Gelasius I
8. Institutia crestina a fost scrisa de:
a. Jean Calvin
b. Sfântul Augustin
c. Martin Luther
d. Thomas Morus
9. Pamfletul Discurs asupra servitutii voluntare a fost scris de:
a. Jean-Jacques Rousseau
b. Jean Bodin
c. Jospeh de Maistre
d. Boetius
10. Les six livres de la république a fost scrisa de:
a. Jospeh de Maistre
b. Jean-Jacques Rousseau
c. Jean Bodin
d. Jean Calvin
11. Lucrarea Leviathan a fost scrisa de:
a. Thomas Hobbes
b. Edmund Burke
c. Thomas Morus
d. John Locke
12. Discursul asupra originilor si fundamentelor inegalitatii dintre oameni a fost
scris de:
a. Aristotel
b. Machiavelli
c. Jean-Jacques Rousseau
d. Boetius
13. Al doilea tratat despre guvernamânt a fost scris de:
a. John Locke
b. Jean Bodin
c. Jean Calvin
d. Platon
14. Reflectii asupra revolutiei franceze a fost scris de:
a. Jean-Jacques Rousseau
b. Edmund Burke
c. Jean Bodin
d. Jospeh de Maistre
15. Consideratii asupra Frantei a fost scris de:
a. Jean Bodin
b. Jean Calvin
c. Jospeh de Maistre
d. Jean-Jacques Rousseau
16. Platon considera ca adevarata si singura stiinta regala este:
a. morala
b. strategia
c. elocinta
d. politica
17. Platon considera ca pentru a merita titlul de politician si pentru a avea prin aceasta dreptul la putere, sunt necesare nu numai cunostinte, ci si un anumit tip de:
a. temperament
b. obiceiuri alimentare
c. convingeri politice
d. convingeri religioase
18. Pentru Platon, arta de a guverna prin convingere se numeste:
a. politica
b. etica
c. jurisprudenta
d. liturgie
19. Pentru Platon, principiul guvernarii este dominatia:
a. militara
b. inteligentei politice
c. legilor
d. sacerdotala
20. Pentru ca un stat sa fie guvernat, trebuie ca filosofii sa devina regi, sau ca regii sa devina filosofi, spunea:
a. John Locke
b. Thomas Morus
c. Aristotel
d. Platon
21. Pentru a asigura durata sofocratiei, Platon preconiza recrutarea hereditara a unei elite de:
a. strategi
b. preoti
c. întelepti
d. oratori
22. Cetatea ideala descrisa de Platon a efect în urma demersului de explicitare a notiunii de:
a. Putere
b. Dreptate
c. Frumos
d. Bine
23. În cetatea ideala descrisa de Platon exista o diviziune a atributiilor între
a. sclavi si cetateni
b. gardieni, auxiliari si producatori
c. preoti, razboinici si producatori
d. cler si laici
24. Platon considera ca stabilitatea cetatii ideale putea fi mentinuta prin:
a. educatie si comunitatea bunurilor si a femeilor
b. superioritate militara si comunitatea bunurilor si a femeilor
c. prosperitate materiala si încurajarea comertului
d. prosperitate materiala si încurajarea educatiei
25. Platon aprecia ca oligarhia deriva din:
a. democratie
b. monarhie
c. aristocratie
d. timocratie
26. Platon considera ca democratia deriva din:
a. timocratie
b. tiranie
c. oligarhie
d. monarhie
27. Expresia „zoon politikon, o anthropos” (omul este un animal politic/civic) îi apartine lui:
a. Platon
b. Aristotel
c. Boetius
d. Thomas Morus
28. Pentru prima data, separarea clara între legea primara care fundamenteaza si organizeaza Cetatea si legile aparute pe parcurs a fost realizata de:
a. Aristotel
b. Platon
c. Machiavelli
d. Sfântul Augustin
29. Aristotel considera ca valoarea capitala, de cele mai multe ori dificil de realizat, a oricarui regim politic este:
a. prosperitatea materiala
b. forta militara
c. obedienta civica
d. dreptatea
30. În viziunea lui Aristotel, cel mai eficient mijloc de obtinere a stabilitatii politice este:
a. autoritatea
b. educatia
c. presiunea
d. coercitia
31. Formele de guvernamânt pure teoretizate de Aristotel erau:
a. monarhia, aristocratia, democratia
b. monarhia, oligahia, tirania
c. democratia, aristocratia, politeia
d. monarhia, aristocratia, politeia
32. Formele de guvernamânt deviate teoretizate de Aristotel erau:
a. tirania, oligarhia, democratia
b. tirania, oligarhia, aristocratia
c. tirania, oligarhia, aristocratia
d. tirania, aristocratia, politeia
33. Pentru că în viziunea sa, generalul este superior individualului, el retrage omului puterea, pentru a o da legilor. Este vorba despre:
a. Platon
b. Boetius
c. Aristotel
d. Thomas Morus
34. Pentru Aristotel, starea naturala este cea:
a. politica
b. morala
c. lipsita de lege
d. filosofica
35. Aristotel considera ca autosuficienta este scopul oricarei creaturi, iar omul reuseste sa o atinga prin intermediul:
a. traiului în natura
b. cetatii-stat
c. solitudinii
d. limbajului
36. Aristotel argumenta ca cel mai bun regim:
a. este cel propus de el
b. este cel existent în Atena
c. este în mod necesar acelasi pentru toate timpurile si pentru toate tarile
d. nu este în mod necesar acelasi pentru toate timpurile si pentru toate tarile
37. Sfântul Augustin a fost viguros marcat de:
a. pradarea Romei de vizigoti, în 410
b. incendierea Romei de catre împaratul Nero
c. uciderea lui Cezar pe treptele Capitoliului
d. grandoarea Colosseum-ului
38. Opera sa a modificat substantial gândirea europeana, constituind o punte de legatura între filosofia antica si cea medievala. Este vorba despre:
a. Thomas Morus
b. Sfântul Augustin
c. Erasmus
d. Boetius
39. De la Cadere încoace, în istorie au existat mereu doua cetati, diferite una de alta prin atasamentul lor, una fata de sine însasi, cealalta fata de Dumnezeu, considera:
a. Martin Luther
b. Jean Calvin
c. Sfântul Augustin
d. Marsilio da Padova
40. Sfântul Augustin considera ca sufletul omului care traieste în cetate, decazut din Cetatea lui Dumnezeu, unde domneste în pace dragostea reciproca, este stapânit de vointa de:
a. putere
b. autoperfectionare
c. îmbogatire
d. autodistrugere
41. Data fiind incertitudinea oamenilor în ce priveste apartenenta la Cetatea transcendenta, a lui Dumnezeu, adevarata biserica nu poate fi realizata niciodata ca o societate coerenta pe pamânt, argumenta:
a. Papa Grigore al VII-lea
b. Martin Luther
c. Jean Calvin
d. Augustin
42. Desi Dumnezeu a cunoscut dinainte caderea lui Satana prin trufie si pacatul neascultarii lui Adam, libertatea lor individuala de a face aceste alegeri gresite nu a fost împiedicata de precognitia divina, ceea ce înseamna ca pacatul lui Adam nu a fost predeterminat, ci doar prevazut de Dumnezeu, explica:
a. Aristotel
b. Augustin
c. Joseph de Maistre
d. Papa Inocentiu al II-lea
43. Desi Augustin nu concepea autoritatile ecleziastica si civila ca puteri coordonatoare distincte, preocupate sa-i guverneze pe oameni, cuvintele sale au fost interpretate ca justificare a unei teorii despre
a. stapânirea lumii de catre întelepti
b. monarhia absolutista
c. monarhia constitutionala
d. stapânirea lumii de catre doua spade: una spirituala, cealalta temporala
44. Cuvântul sacerdotium înseamna deopotriva:
a. institutia bisericii si responsabilitatea ei morala superioara sau pe termen lung
b. institutia autoritatii civile si functiile ei particulare, de mentinere a ordinii si de protejare a societatii în general
c. întelepciunea vârstei si responsabilitatea fata de ceilalti membri ai comunitatii
d. loialitatea fata de neam si de regalitatea personala
45. Cuvântul regnum înseamna deopotriva:
a. institutia monarhica si loialitatea fata de neam
b. institutia autoritatii civile si functiile ei particulare, de mentinere a ordinii si de protejare a societatii în general
c. institutia bisericii si responsabilitatea ei morala superioara sau pe termen lung
d. influenta în declin a Romei imperiale cu dreptul si institutiile ei.
46. Teoria care preconiza conducerea lumii de catre doua spade, cea spirituala având o autoritate fundamental superioara celei temporale, a fost formulata în 494 de catre:
a. Sfântul Augustin
b. Papa Grigore al VII-lea
c. Papa Gelasius I
d. Papa Benedict I
47. În anul 800, cel mai intens rege occidental al francilor, a fost încoronat de papa la Roma. Acesta se numea:
a. Frederic I
b. Carol cel Mare
c. Filip cel Frumos
d. Constantin cel Mare
48. La sfârsitul secolului al IX-lea, contraatacul bisericii, în conflictul sau autoritatea laica, a îmbracat forma contrafacerii unor documente, printer care:
a. Per Venerabilem
b. Decretum Gratiani
c. Novit
d. Donatio Constantini
49. Pamfletele politice, care au marcat un nou început în traditia medievala a gândirii politice, au fost provocate de:
a. controversa investiturii
b. aparitia feudalismului
c. invazia popoarelor migratoare
d. utilizarea limbii latine ca lingua franca a lumii crestine
50. Autorul lucrarii De legibus et consuetudinibus Angliae sustinea ca regale nu poate înstraina functiile judiciare si administrative ale coroane. Este vorba despre:
a. Jean de Paris
b. Henry de Bracton
c. Marsilio da Padova
d. Thomas Morus
51. Teoria privind originea statului care punea accentul pe suveranitatea **** interpretata prin prisma autoguvernarii comunale, de breasla sau orasenesti sau prin prisma transferului puterilor originare ale colectivitatii catre un împuternicit reprezentând decizia majoritara a corporatiei, se crede ca a provenit:
a. structura piramidala a clerului catolic
b. din modelul polis-ului grec
c. din traditia Romei imperiale
d. dintr-o veche cutuma germanica
52. În secolul al XIII-lea, ideea de bun comun si-a gasit justificarea teoretica definitiva în chestiuni spirituale si temporale odata cu redescoperirea scrierilor de politica si etica ale lui:
a. Platon
b. Aristotel
c. Augustin
d. Toma d’Aquino
53. Cuvântul status, un sens apropiat de ideea moderna de stat, prin care era desemnat binele comunitatii ca întreg, exprimat în legi si cutume uniforme, limitat geografic de o sfera de jurisdictie la care pot sa apeleze toti membrii societatii, pe orice treapta s-ar afla, apare în secolul:
a. X
b. XI
c. XII
d. XIII
54. Liniile majore ale unei teorii a comunitatii, având dreptul de a desemna un guvernamânt independent de sanctiunea bisericii si de a schimba forma unui astfel de guvernamânt fara dizolvarea comunitatii, erau deja
prezente în secolul:
a. XIII
b. XIV
c. XV
d. XVI
55. Lucrarea Principele este dedicata lui:
a. Lorenzo Magnificul
b. Carol cel Mare
c. Frederic Barbarossa
d. Carol Quintul
56. Politica este o activitate autonoma, care are propriile sale reguli de actiune, independente de cele religioase, spunea:
a. Thomas Morus
b. Martin Luther
c. Machiavelli
d. Boetius
57. Inventatorul metodei politice care consta în formularea unor reguli generale de comportament politic eficient din istorie si experienta se numea:
a. Machiavelli
b. John Locke
c. Jean Bodin
d. Edmund Burke
58. Un conducator trebuie sa fie aidoma unui centaur, jumatate om, jumatate fiara, sa combine viclenia vulpii cu puterea leului, sa fie crud sau zgârcit, dupa cum o cer împrejurarile, argumenta:
a. Aristotel
b. Platon
c. Joseph de Maistre
d. Machiavelli
59. Machiavelli considera ca forma de guvernamânt care se adapteaza mai bine la circumstantele schimbatoare ale istoriei este:
a. principatul
b. monarhia
c. republica
d. imperiul
60. În viziunea lui Machiavelli, virtutea politica
a. se confunda cu virtutea morala
b. este caracterizata de un comportament dictat de prudenta
c. implica cooperarea cu autoritatea seculara
d. consta în cutezanta, curaj si flexibilitate
61. Prototipul politic al lui Machiavelli era:
a. Grecia antica
b. Republica romana
c. Imperiul roman
d. Imperiul carolingian
62. Machiavelli vorbeste despre virtù, forta sau virtute, în sensul de:
a. proprietate pozitiva, activa, dinamica a unei fiinte
b. atitudine nevicioasa
c. comportament moral
d. proprietate contemplativa
63. Ceea ce are importanta în arta de a te face ascultat nu sunt calitatile de care dispui, ci acelea pe care pari a le avea, considera:
a. Aristotel
b. Boetius
c. Machiavelli
d. Thomas Morus
64. Institutia principelui crestin este dedicata lui:
a. Carol cel Mare
b. Carol Quintul
c. Lorenzo Magnificul
d. Frederic Barbarossa
65. Ideea necesitatii absolute a pacii si cautarea conditiilor propice acesteia, respectiv exercitarea puterii de catre un principe crestin sunt elemente specifice operei lui:
a. Augustin
b. Martin Luther
c. Machiavelli
d. Erasmus
66. Thomas Morus imagineaza o societate ideala, situata pe insula:
a. Utopia
b. Soarelui
c. Atlantida
d. Amaurote
67. Thomas Morus a zugravit o societate formata din indivizi:
a. împartiti în trei categorii socio-profesionale
b. care se dedica exclusiv vietii contemplative
c. egali din punct de vedere economic, care conlucreaza în vederea realizarii binelui comun
d. caracterizati de virtù (forta sau virtute)
68. Genul literar inaugurat de Thomas Morus se numeste:
a. transpozitiune
b. utopism
c. naratiune
d. foileton
69. „Restaurarea”, „reînnoirea” si „restituirea” adevaratei religii, revenirea la izvoarele neîntinate ale crestinismului scriptural, fara adaosuri si alterari, erau obiectivele asumate de:
a. reformatori
b. catolici
c. adeptii investiturii ecleziastice
d. adeptii investiturii laice
70. Autoritatea seculara era caracteristica definitorie si constitutiva a cetatii pamântesti, considerau:
a. catolicii
b. principii germanici
c. membrii breslelor orasenesti
d. reformatii
71. În locul atentiei pe care Biserica catolica o acorda traditiilor, ritualurilor si tainelor, Martin Luther cerea îndreptarea întregii atentii înspre:
a. viata de zi cu zi
b. cumpararea de indulgente
c. Biblie
d. guvernamântul laic
72. Formula “preotie a tuturor credinciosilor”, sacerdotiul universal, apartine lui:
a. Augustin
b. Martin Luther
c. Jean Calvin
d. Erasmus
73. Omul este predestinat, pacatos sau nu, de catre Dumnezeu, iar credinta, dar mai ales munca, prosperitatea, succesul în afaceri si în profesie sunt semnele Domnului pentru cei alesi consideraM:
a. Augustin
b. Thomas Morus
c. Jean Calvin
d. Martin Luther
74. În redactarea operei sale, Boetius a fost puternic influentat de contextual politic în care a trait, respectiv de:
a. luptele sângeroaselor dintre catolici si protestanti
b. absolutismul monarhic
c. luptele sângeroaselor dintre catolici si ortodocsi
d. cearta pentru investitura
75. Pornind de la premisa ca orice monarhie, oricât de nobila si utila la început, se îndreapta inevitabil catre tiranie, autorul se lanseaza într-o critica virulenta a poporului, a aceluia care sufera („îndura” si „suporta” sunt cuvinte folosite adesea) dominatia unuia. Este vorba despre:
a. Erasmus
b. Boetius
c. Machiavelli
d. Augustin
76. Gânditor politic, el anticipeaza controversele ce aveau sa apara asupra dreptului la nesupunere civica, asupra principiului conform caruia poporul poate si chiar este dator sa rastoarne un conducator atunci când acesta actioneaza împotriva intereselor sale. Este vorba despre:
a. John Locke
b. Jean Bodin
c. Boetius
d. Jospeh de Maistre
77. Întrucât nu le recunoaste supusilor dreptul de a încuviinta sau de a respinge legile, în general se considera ca a furnizat unul dintre fundamentele ideologice esentiale ale absolutismului monarhic, care a culminat cu domnia lui Ludovic al XIV-lea. Este vorba despre:
a. Jean Bodin
b. Jospeh de Maistre
c. Jean-Jacques Rousseau
d. Jean Calvin
78. Suveranitatea nu depinde de caracterul drept sau nedrept al legilor, ci de puterea de a le face, afirma:
a. Aristotel
b. Platon
c. Jean Calvin
d. Jean Bodin
79. Lucrarea Les six livres de la république este celebra pentru:
a. formularea principiului separarii puterilor în stat
b. definitia pe care o da suveranitatii
c. expunerea tezelor împotriva comertului cu indulgentele papale
d. raspunsul dat la întrebarea: de ce exista supunere în lume?
80. În viziunea lui Thomas Hobbes, contractul care sta la baza societatii civile se încheie:
a. între viitori supusi si suveran
b. numai între viitorii supusi
c. pe o durata de cinci ani
d. provizoriu
81. Bellum omnium contra omnes este expresia care caraterizeaza starea de natura în viziunea lui:
a. Boetius
b. John Locke
c. Thomas Hobbes
d. Aristotel
82. Figura Suveranului (print sau adunare) imaginata de Thomas Hobbes este definita de:
a. o inegalitate esentiala, fiindcă el nu este parte a conventiei care se afla la baza societatii civile
b. egalitate, în raport cu ceilalti membri ai societatii civile
c. o lipsa a autoritatii politice
d. valorizarea perceptelor religioase
83. În starea naturala, proprietatea nu cuprinde doar bunurile aflate în posesia cuiva: omul este proprietar nu numai asupra averii, ci si asupra propriei persoane, a propriei vieti (a libertatii personale), ca de pildă si asupra propriei sale munci (sursa proprietatii asupra bunurilor), argument
a. Jean-Jacques Rousseau
b. John Locke
c. Edumnd Burke
d. Thomas Hobbes
84. John Locke considera ca oamenii au parasit starea de natura în momentul în care au consfintit, printr-un contract, sa renunte la dreptul natural de a-si apara singuri proprietatea si au încredintat acest drept unei puteri publice. Aceasta putere se divizeaza în trei:
a. legislativa, executiva si judecatoreasca
b. legislativa, normativa si judecatoreasca
c. legislativa, executiva si federativa
d. legislativa, normativa si federativa
85. Întrucât puterea politica deriva din puterea membrilor comunitatii de a se autoapara (reprezentând suma puterilor individuale de autoaparare cedate de acestia institutiilor publice), ea nu poate actiona împotriva interesului public, nici a intereselor individuale legitime (de conservare a vietii, libertatii, drepturilor si bunurilor personale), pentru ca ar fi absurd sa credem ca oamenii îsi cedeaza voluntar drepturile de autoaparare pentru ca tot ceea ce vor ei sa apere sa poata fi acaparat. Aceste idei au fost teoretizate de:
a. Machiavelli
b. John Locke
c. Jean Bodin
d. Aristotel
86. Care dintre urmatorii gânditori a fost permanent preocupat sa previna abuzul de putere si sa elimine arbitrariul din conducere, subliniind necesitatea ca legislativul si executivul sa se afle în membre diferite:
a. Boetius
b. Thomas Hobbes
c. John Locke
d. Jean Calvin
87. Afirmând limitele puterii si faptul ca autoritatea conducerii depinde de consimtamântul ****, acest filosof se evidentiaza ca un adevarat parinte fondator al democratiilor moderne si ca inspirator al liberalismului modern. Este vorba despre:
a. John Locke
b. Jean-Jacques Rousseau
c. Edmund Burke
d. Jospeh de Maistre
88. Care dintre urmatorii gânditori ataca în mod radical teoria „starii naturale” formulata de Thomas Hobbes, dezvaluind o eroare logica, ce consta în a-i atribui fiintei presociale comportamente si chipuri de gândire care nu apar decât odata cu societatea:
a. Machiavelli
b. Thomas Hobbes
c. Jospeh de Maistre
d. Jean-Jacques Rousseau
89. Omul în starea de natura nu traieste în societate, căci este o contradictie sa fii în acelasi timp puternic si dependent: daca este puternic, omul originar traieste singur si nu intra în relatii cu alti oameni, fata de care ar putea fi rau, considera:
a. Thomas Morus
b. Jean-Jacques Rousseau
c. Jean Bodin
d. Jean Calvin
90. Gândirea, reflectia si limbajul nu au legatura cu natura originara a omului, ci sunt articole ale intrarii acestuia în societatea civila, argumenta:
a. Thomas Hobbes
b. John Locke
c. Jean-Jacques Rousseau
d. Aristotel
91. Trecerea de la starea de natura la societatea civila echivaleaza cu trecerea de la un individualism autosuficient si fericit, la o situatie conflictuala, în care nenorocirile par sa se înmulteasca, iar oamenii trebuie sa-si gaseasca instrumentele necesare pentru supravietuire în zona artificiului si a coercitiei, explica:
a. Platon
b. Aristotel
c. John Locke
d. Jean-Jacques Rousseau
92. Care dintre urmatorii gânditori este considerat precursorul stângii politice moderne :
a. Thomas Morus
b. Thomas Hobbes
c. Jean-Jacques Rousseau
d. Jospeh de Maistre
93. Critica radicala a societatii, denuntarea globala a institutiilor si aranjamentelor sociale, care apar nu numai ca artificiale, nedrepte sau ineficace, ci si ca denaturate, a fost inuagurata de:
a. John Locke
b. Jean-Jacques Rousseau
c. Machiavelli
d. Edmund Burke
94. Aducerea în prim-planul discursului politic, a preocuparii pentru egalitate sociala, sugerarea ideii ca proprietatea privata este sursa Raului social, care a distrus starea idilica în care s-au aflat "salbaticii buni" sunt idei
care apartin lui:
a. Boetius
b. Erasmus
c. Jospeh de Maistre
d. Jean-Jacques Rousseau
95. Care dintre urmatoarele doctrine este cunoscuta sub denumirea de “filosofia politica a imperfectiunii”, deoarece se bazeaza pe convingerea fundamentala ca fiintele umane sunt si vor fi întotdeauna slabe:
a. conservatorismul
b. anarhismul
c. liberalismul
d. social-democratia
96. În mulțimea moderna, majoritatea teoriilor laice aproba fara rezerve idea egalitatii juridice (în fata legii ) si politice (drept egal la vot, conform ecuatiei "un om – un vot", drept egal la libera exprimare a opiniilor politice, la participare politica si, în general, în sfera majoritatii drepturilor omului). În schimb, în ceea ce priveste egalitatea economica si sociala, opiniile moderne ramân împartite. Dezbaterile în acest sens au fost declansate de:
a. razboaiele religioase dintre catolici si protestanti
b. Revolutia Franceza
c. cearta pentru investitura
d. debutantul razboi mondial
97. Care dintre urmatoarele doctrine sustine ca institutiile politice sunt rezultatul unui proces îndelungat de acumulari, ale unui progres lent si organic:
a. liberalismul
b. social-democratia
c. conservatorismul
d. anarhismul
98. Departe de a fi institutii artificiale, pe care indivizii decid sa le creeze, guvernul si societatea sunt produse ale naturii umane, necesare vietii; daca societatea politica se întemeiaza pe un contract social, atunci acesta nu este un contract obisnuit între indivizi, ci o întelegere sacra care leaga toate generatiile între ele. Aceste idei îi apartin lui:
a. Thomas Hobbes
b. Thomas Morus
c. John Locke
d. Edmund Burke
99. Care dintre urmatorii gânditori a influentat formarea crezului contrarevolutionar, exprimând ideile Frantei traditionale, catolice si regaliste:
a. Jean Bodin
b. Jospeh de Maistre
c. Jean Calvin
d. Jean-Jacques Rousseau
100. Care dintre urmatoarele doctrine sustine ca statul trebuie sa stabileasca doar cadrul legal precis (alcatuit din reguli formale), în care fiecare sa-si urmareasca propriul Bine asa cum vrea (în functie de dorintele sale), asa cum stie (în functie de cunostintele sale) si cum poate (în functie de resursele sale):
a. liberalismul
b. anarhismul
c. conservatorismul
d. social-democratia
101. Principiul solidaritatii sociale, care afirma ca cetatenii sunt responsabili nu doar de propria lor bunastare, ci si de bunastarea concetatenilor lor si, în general, de toate problemele comunitatii în care traiesc este specific doctrinei:
a. conservatoare
b. liberale
c. social-democrate
d. nationaliste
102. Programele de securitate sociala, al caror principiu este ca orice cetatean este îndreptatit la un minimum al nivelului de trai în raport cu bunastarea de ansamblu a societatii, sunt reprezentative pentru doctrina:
a. liberala
b. social-democrata
c. nationalista
d. conservatoare
103. Care dintre urmatoarele doctrine considera ca egalitatea juridica si politica ramâne formala si superficiala, daca nu este cuplata cu una economica si sociala, deoarece dificultatile economice (saracia, lipsa de resurse, modul de viata propriu celui care trebuie sa trudeasca pentru a-si câstiga minimul necesar traiului) si cele sociale (pozitia inferioara, dependenta sau marginala) anuleaza valoarea celorlalte feluri de egalitate:
a. nationalismul
b. conservatorismul
c. liberalismul
d. social-democratia
104. Cum se numeste teoria politica centrata pe ideea ca societatea poate si trebuie sa fie organizata fara autoritatea coercitiva a statului:
a. anarhism
b. liberalism
c. conservatorism
d. social-democratie
105. Care dintre urmatoarele doctrine propune drept solutie asocierea bazata pe întelegeri libere, deoarece numai atunci când individul este liber si independent sa coopereze cu altii din proprie initiativa, pe baza intereselor comune, organizarea poate sa functioneze optim:
a. liberalism
b. social-democratie
c. anarhism
d. conservatorism
|
raspunsuri
*******************
1. A/2 A/3. A/4. A/5. A/6. F/7. A/8. F/9. F/10. A/11. F/12. A/13. A/14. A/15. F/16. A/17. A/18. F/19. A/20. F?/21. A/
22. A/23. F/24. A/25. A/26. F/27. A/28. A/29. F/30. F/31. A/32. A/33. F/34. A/35. A/36. A/37. F/38. F/39. A/40. A/
41. A/42. A/43. A/44. F/45. A/46. F/47. A/48. F/49. A/50. A/51. A/52. A/53. F/54. A/55. F/56. A/57. F/58. A/59. F/
60. F/61. A/62. F/63. A/64. F/65. A/66. F/67. A/68. F/69. A/70. F/71. A/72. F/73. F/74. A/75. F/76. F/77. A/78. A/
79. F/80. A/81. A/82. F/83. A/84. A/85. F/86. A/87. A/88. F/89. A/90. F/91. F/92. A/93. A/94. A/95. F/96. F/97. A/
98. A/99. A/100. F/
MULTIPLE
1. a/2. c/3. b/4. d/5. b/6. d/7. b/8. a/9. d/10. c/11. a/12. c/13. a/14. b/15. c/16. d/17. a/18. a/19. b/20. d/21. c/
22. ?/23. ?/24. ?/25. d/26. a/27. b/28. a/29. c/30. b/31. d/32. a/33. c/34. a/35. b/36. d/37. a/38. b/39. c/40. a/
41. d/42. b/43. d/44. a/45. b/46. a/47. b/48. d/49. a/50. b/51. d/52. b/53. d/54. b/55. a/56. c/57. a/58. d/59. c/60. d/61. b/62. a/63. a/64. b/65. d/66. a/67. c/68. b/69. a/70. d/71. c/72. b/73. c/74. b?/75. b/76. c/77. a/78. d/79. b/80. b/81. c/82. a?/83. b/84. c/85. b/86. c/87. a/88. d/89. b/90. c/91. d/92. c/93. b/94. d/95. a/96. b/97. c/98. d/99. b//100. a/101. c/102. b/103. d/104. a/105. c /
*******************
Adev/Fals:
1-a (p.1), 2-a (p.3), 3-a (p.5), 4-a (p.5), 5-a (p.6), 6-f (p.10: tirania rezulta din democratie nu oligarhie), 7-a (p.10), 8-f (p.11: e vorba de Aristotel nu Platon),9-f(p.6: e vorba de Platon nu Aristotel), 10-a (p.4), 11-f (p.5: Platon afirma), 12-a (p.11), 13-a (p.12), 14-a (p.12), 15-f (p.4: e vorba de Platon, nu Augustin), 16-a (p.13), 17-a (p.1), 18-f (p.3: Platon spunea acel citat), 19-a (p17), 20-a (p.14), 21-a (p.16), 22-a (p.13), 23-f (p.12: e vorba de Aristotel nu Sf. Augustin), 24-a (p.19), 25-a (p.19), 26-f (p.20: in viziunea lui Augustin, nu a lui Machiavelli), 27-a (p.20), 28-a (p.20), 29-f ("Cetatea lui dumnezeu" e scrisa de Sf. Augustin, nu de Mathin Luther), 30-f (p.3: e vorba de Platon, nu Machiavelli), 31-a (p.1), 32-a (p.1), 33-f (p1: Nicolo Machiavelli a introdus spiritul stiintific, nu Platon), 34-a (p.24), 35-a (p.24), 36-a (p.25), 37-a (p.26), 38-f (p.22: e vorba de teoria lui Gelasius), 39-a (p.23), 40-a (p.24), 41-a (p.26), 42-a (p.26), 43-a (p.27), 44-f (p.27: secolul al XIVlea, nu secolul al IXlea), 45-a (p.29), 46-f (p.29: e vorba de Machiavelli, nu Jean Bodin), 47-a (p.29), 48-f (p.29: Machiavelli sustine, nu Locke), 49-a (p.30), 50-a (p.29), 51-a (p.33), 52-a (p.36), 53-f (p.34: are trasaturi comune cu Marea Britanie, nu Franta), 54-a (p.40), 55-f (p.40: aceea e deviza reformei nu a catolicismului), 56-a (p.41), 57-f (p.41: reformatorii respingeau teoria, nu o sustineau), 58-a (p.41), 59-f (p.41: e vorba de Martin Luther nu Jean-Jaques Rousseau), 60-f (p.43: Calvin era cel care pleda pentru comunitatea crestina), 61-a (p.44), 62-f (p.45: e vorba de calvinisti, nu reformati), 63-a (p.47), 64-f (p.47: Boetius anticipeaza controversele, nu Bodin), 65-a (p.47), 66-f (p.48: e vorba de Bodin, nu Boetius), 67-f (p.49), 68-f (p1: Machiavelli e cel care a prescris retete de guvernare, nu Hobbes), 69-a (p.1), 70-f (p1: se baza pe teza suveranitatii ****), 71-a (p.1), 72-f (p.50), 73-f (p.50: e vorba de Hobbes), 74-a (p.51), 75-f (p.52: John Locke lanseaza acea conceptie, nu Hobbes), 76-f (p.51: Locke e intemeietorul, nu Boldin), 77-a (p.51), 78-a (p.51), 79-f (p.53: e vorba de Locke, nu Hobbes), 80-a (p.54), 81-a (p.57), 82-f (p.57: Rousseau a introdus critica, nu Hobbes), 83-a (p.58), 84-a (p.59), 85-f (p.59:fiintele umane sunt slabe, nu perfecte), 86-a (p.59), 87-a (p.60), 88-a (p.60: e vorba de Burke nu Rousseau), 89-a (p.61), 90-f (p.61: Maistre era adversarul ideilor, nu adeptul), 91-f (p.61: e vorba de Maistre, nu Burke), 92-a (p.63), 93-a (p.63), 94-a (p.63), 95-f (p.64:e vorba de social-democratie, nu liberalism), 96-f (p.66: nationalismul accentueaza importanta, nu conservatorismul), 97-a (p.64), 98-a (p.67), 99-a (p.70), 100-f (p.71: e vorba de anarhisti, nu nationalisti).
Multiple choice:
1-a (p.4), 2-c (p.11), 3-b (p.17), 4-d (p.1 si 28), 5-b (p.32), 6-d (p.35), 7-b (p.42), 8-a (p.43), 9-d (p.46), 10-c (p.47), 11-a (p.49), 12-c (p.53), 13-a (p.51), 14-b (p.60), 15-c (p.60), 16-d (p.3), 17-a (p.3 si 4), 18-a (p.1), 19-b (p.3), 20-d (p.4), 21-c (p.4), 22-b? (p. 4-5), 23-b (p.5), 24-a (p.6), 25-d (p.9), 26-c (p.9-10), 27-b (p.11), 28-a (p.13), 29-c (p.17), 30-b (p.16), 31-d (p.14), 32-a (p.14), 33-c (p.13), 34-a (p.12), 35-a (p.12), 36-d (p.13), 37-a (p.17-18), 38-b (p.17), 39-c (p.18), 40-a (p.18), 41-d (p.18-19), 42-b (p.19-20), 43-d (p.21), 44-a (p.21), 45-b (p.21), 46-c (p.22), 47-b (p.22), 48-d (p.23), 49-a (p.23), 50-b (p.25), 51-d (p.25), 52-b (p.25), 53-d (p.25), 54-b (p.27), 55-a (p.28), 56-c (p.29), 57-a (p.29), 58-d (p.29), 59-c (p.30), 60-d (p.29), 61-b (p.30), 62-a (p.30), 63-c (p.32), 64-b (p.32), 65-d (p.32), 66-a (p.33), 67-c (p.34), 68-b (p.35: utopismul e genul literar, transpozitiunea e procedeul folosit), 69-a (p.40), 70-d (p.41), 71-c (p.42), 72-b (p.42), 73-c (p.43), 74-b (p.46), 75-b (p.47), 76-c (p.47), 77-a (p.47), 78-d (p.47), 79-b (p.47), 80-b (p.50), 81-c (p.50), 82-a (p.51), 83-b (p.52), 84-c (p.52), 85-b (p.52-53), 86-c (p.52), 87-a (p.53), 88-d (p.54), 89-b (p.54), 90-c (p.54), 91-d (p.56), 92-c (p.56), 93-b (p.57), 94-d (p.57), 95-a (p.59), 96-b (p.58-59), 97-c (p.59), 98-d (p.60), 99-b (p.61), 100-a (p.62), 101-c (p.64), 102-b (p.64), 103-d (p.64), 104-a (p.69), 105-c (p.71)
*******************
Bafta
_________________
Masterand LLM-Intl.& E.U.Law |
|
| Sus |
|
|
n.dana
Junior
Data inscrierii: 08/Mai/2008
Mesaje: 3
|
| Trimis: 15/05/2008 10:06 Titlul subiectului: |
|
|
Am si eu o nelamurire daca mi se poate raspunde la o intrebare care nu imi da pace.. Istoria Europei Contemporane nu o vad pe aici, in schimb vad alte materii. Ca de ex. si in avizier sunt postate pt. examen materii diferite de denumirile din sinteze, intrebarea mea este sunt la fel dar difera denumirile sau s-au incurcat exam de sinteze....  |
|
| Sus |
|
|
n.dana
Junior
Data inscrierii: 08/Mai/2008
Mesaje: 3
|
| Trimis: 15/05/2008 10:07 Titlul subiectului: |
|
|
| Am si eu o nelamurire daca mi se poate raspunde la o intrebare care nu imi da pace.. Istoria Europei Contemporane nu o vad pe aici, in schimb vad alte materii. Ca de ex. si in avizier sunt postate pt. examen materii variate de denumirile din sinteze, intrebarea mea este sunt la fel dar difera denumirile sau s-au incurcat exam de sinteze.... |
|
| Sus |
|
|
wizzard
Moderator RISE
Data inscrierii: 16/Feb/2007
Mesaje: 349
Localitate: somewhere...someplace
|
| Trimis: 15/05/2008 10:24 Titlul subiectului: |
|
|
| n.dana a scris: | | Am si eu o nelamurire daca mi se poate raspunde la o intrebare care nu imi da pace.. Istoria Europei Contemporane nu o vad pe aici, in schimb vad alte materii. Ca de ex. si in avizier sunt postate pt. examen materii variate de denumirile din sinteze, intrebarea mea este sunt la fel dar difera denumirile sau s-au incurcat exam de sinteze.... |
Acest forum are sectiunile de anul trecut. Nu mai este actualizat de catre actualul administrator si nici de catre moderatori (daca mai exista si acestia). Daca doresti sa comunici cu colegii de la RISE, atunci mergi [url=http://wizzard.cyberspeed.org]aici[/url] si vei gasi mult mai numeroase informatii si solutii.
Bafta.
_________________
Masterand LLM-Intl.& E.U.Law |
|
| Sus |
|
|
showtime
Junior
Data inscrierii: 26/Mai/2008
Mesaje: 1
|
| Trimis: 26/05/2008 16:20 Titlul subiectului: |
|
|
| mi se pare mie, sau sunt acelasi intrebari k anul trecut? |
|
| Sus |
|
|
wizzard
Moderator RISE
Data inscrierii: 16/Feb/2007
Mesaje: 349
Localitate: somewhere...someplace
|
| Trimis: 26/05/2008 16:43 Titlul subiectului: |
|
|
| showtime a scris: | | mi se pare mie, sau sunt acelasi intrebari k anul trecut? |
Acest forum nu mai este de actualitate. Pentru informatii actualizate legat de RISE incearca [url=http://wizzard.cyberspeed.org]aici[/url]
_________________
Masterand LLM-Intl.& E.U.Law |
|
| Sus |
|
|
misanchik
Junior
Data inscrierii: 19/Iul/2012
Mesaje: 5
Localitate: Bulgaria
|
| Trimis: 30/07/2012 13:03 Titlul subiectului: |
|
|
| This is simply amazing! |
|
| Sus |
|
|
misanchik
Junior
Data inscrierii: 19/Iul/2012
Mesaje: 5
Localitate: Bulgaria
|
| Trimis: 01/08/2012 02:06 Titlul subiectului: |
|
|
| This information is unbelievable! I really cannot believe it is true! |
|
| Sus |
|
|
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
|
|
