SEM 2 --Analiza economica financiara 2

4di

Analiza economica financiara 2
_________________
MFC CIG an II ID

lokites · Junior Data inscrierii: 10/Mai/2007 Mesaje: 15

1-F, 2-A, 3-F, 4-A, 5-F, 6-A, 7-F, 8-A, 9-A, 10-A
1-1, 2-2, 3-3, 4-3, 5-5, 6-3, 7-3, 8-1, 9-1, 10-3, 11-4, 12-1, 13-4, 14-1, 15-1, 16-1, 17-1, 18-1, 19-2, 20-2, 21-5, 22-2, 23-3, 24-4, 25-4, 26-4, 27-5, 28-1, 29-1, 30-1, 31-5, 32-4, 33-1, 34-1, 35-4, 36-3, 37-1, 38-4, 39-1, 40-2
1- FACTORI, 2-CONSUMURI INTERMEDIARE, 3-IMOBILIZATA, 4-RENTABILITATE, 5-SALARIULUI MEDIU, 6-SALARIILE, 7-PRODUCTIA, 8-CRITICA, 9-CHELTUIELI LA 1000 LEI CIFRA DE AFACERI, 10-DE EXPLOATARE, 11-SIMBOLICE, 12-CALCULUL MODIFICARII REZULTATULUI ANALIZAT, 13-BALANTIERA, 14-COEFICIENTUL MEDIU GENERALIZAT AL CALITATII, 15-CHELTUIELI RESURSE LA 1000 LEI VENITURI, 16-CHELTUIELI LA 1000 LEI VENITURI TOTALE
_________________
"Daca plangi pentru ca a apus soarele, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele."

cosmon2004 · Trimis: 16/06/2007 15:04 Titlul subiectului: Analiza ec financiara

Buna! Sper sa va ajute:
MFC_3_AEF_2
MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL Analiza economico-financiara 2

Citat:
Citat: ‹ Selecteazã › ‹ Strânge ›
TRUE/FALSE

1) Indicele corelaþiei dintre creºterea salariului mediu ºi creºterea productivitãþii muncii este mai mare decât 1.

ANS: F

2) Riscul de exploatare scade pe mãsurã ce indicatorul de poziþie faþã de pragul de rentabilitate este mai mare decât zero.

ANS: T

3) Analiza calitãþii la nivel de firmã se efectueazã cu susținerea preþului mediu de vânzare.

ANS: F

4) Analiza calitãþii la nivel de produs se efectueazã cu ajutorul urmãtorilor coeficienþi:coeficientul mediu de caracteristică pe construit determinat pe baza indicilor claselor de calitate; coeficientul mediu de calitate , determinat pe baza coeficienþilor de echivalenþã; preþul mediu de vânzare .

ANS: T

5) Pentru dimensionarea activitãþii de producþie a întreprinderii se utilizeazã indicatorii: profitul, rentabilitatea economicã, rentabilitatea resurselor consumate, rentabilitatea comercialã ºi rentabilitatea financiarã.

ANS: F

6) Valoarea adãugatã exprimã mãsura bogãþiei realizate de activitatea întreprinderii

ANS: T

7) Producþia exerciþiului este formatã din valoarea produselor destinate livrãrii.

ANS: F

8) Cifra de afaceri reprezintã suma totalã a veniturilor din vânzarea produselor ºi mãrfurilor într-o perioadã determinatã.

ANS: T

9) Producþia marfã fabricatã reprezintã valoarea produselor finite ºi semifabricatelor destinate livrãrii, valoarea lucrãrilor executate ºi serviciilor prestate.

ANS: T

10) Metoda balanþierã se aplicã numai în cazul în care între factorii de influenþã ºi rezultatul analizat existã relaþia de sumã ºi diferenþã.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1) Pe baza indicatorilor:
- mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cheltuieli variabile 80.000 82.000
2. Cifra de afaceri 130.000 142.000
3. Indicele preþurilor de vânzare - 105%
4. Indicele costurilor variabile - 104%

Influenþa cheltuielilor variabile pe unitatea de creat asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifrã de afaceri este de:

1 + 22,21 lei;
2 + 25,45 lei;
3 + 32,40 lei;
4 – 24,30 lei;
5 – 18,75 lei.

ANS: 1

2) Cifra de afaceri reprezintã:

1 veniturile din exploatare;
2 suma totalã a veniturilor din vânzarea mãrfurilor ºi produselor într-o perioadã determinatã;
3 încasãri din vânzãri de mãrfuri ºi produse;
4 producþia marfã vândutã ºi încasatã din activitatea de bazã ºi alte activitãþi;
5 producþia livratã din activitatea de bazã.

ANS: 2

3) Pe baza indicatorilor:
- mil lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Numãr mediu de personal 150 125
2. Producþia exerciþiului 20.000 24.000
3. Cifra de afaceri 21.000 22.500

1 – 8.000 mil. lei;
2 +10.000 mil. lei;
3 + 7.700 mil. lei;
4 + 14.000 mil. lei;
5 – 15.000 mil. lei.

ANS: 3

4) Pe baza indicatorilor:
- mil lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. 1 Numãr mediu de salariaþi 460 400
2. Numãr mediu de ore lucrate 2.200 2.180
3. Cifra de afaceri medie orarã 40 42

Influenþa fondului de timp asupra cifrei de afaceri este de:

1 + 6.000 mil. lei;
2 + 5.500 mil. lei;
3 – 5.600 mil. lei;
4 – 6.090 mil. lei;
5 + 6.200 mil. lei.

ANS: 3

5) Pe baza indicatorilor:
- mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Numãrul mediu de salariaþi 250 225
2. Producþia exerciþiului 40.000 48.000
3. Cifra de afaceri 42.000 45.000
Influenþa numãrului de salariaþi asupra cifrei de afaceri este de:

1 – 5.000 mil. lei;
2 – 7.000 mil. lei;
3 + 6.000 mil. lei;
4 + 4.500 mil. lei;
5 – 4.200 mil. lei.

ANS: 5

6) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Numãrul mediu de salariaþi 200 170
2. Producþia exerciþiului 25.190 24.640
3. Cifra de afaceri 24.480 23.276

Influenþa gradului de valorificare a producþiei exerciþiului asupra cifrei de afaceri este de:

1 + 520 mil. lei;
2 + 600 mil. lei;
3 – 670 mil. lei;
4 + 720 mil. lei;
5 – 820 mil. lei.

ANS: 3

7) Valoarea adãugatã se defineºte ca fiind:

1 diferenþa dintre veniturile de exploatare ºi cheltuielile de exploatare;
2 volumul total de activitate al firmei;
3 creºterea (plusul) de bogãþie obþinutã prin activitatea tehnico-productivã a firmei;
4 creºterea (plusul) de bogãþie obþinutã prin activitatea tehnico-productivã a firmei;
5 plusul de încasãri din vânzãrile firmei.

ANS: 3

8) Pe baza indicatorilor:
- mii lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Producþia exerciþiului 83.200 88.000
2. Fondul integral de timp de muncã (ore) 2.080.000 2.000.000
3. Valoarea medie adãugatã la 1 leu producþie a exerciþiului (lei) 0,45 0,50

Influenþa fondului de timp asupra valorii adãugate este de:

1 – 1.440 mil. lei;
2 + 1.200 mil. lei;
3 – 1.635 mil. lei;
4 + 850 mil. lei.

ANS: 1

9) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Producþia exerciþiului 7.776 8.400
2. Fondul exhaustiv de timp de muncã (ore) 432.000 420.000
3. Valoarea medie adãugatã la 1 leu producþie (lei) 0,59 0,60

Influenþa productivitãþii medii orare asupra valorii adãugate este de:

1 + 495,6 mil. lei;
2 + 670 mil. lei;
3 + 420 mil. lei;
4 – 515 mil. lei;
5 + 600 mil. lei.

ANS: 1

10) Indicele producþiei exerciþiului = 104%;
Indicele valorii adãugate = 102%;
Indicele cifrei de afaceri = 106%.
Înseamnã cã:
1 s-au diminuat consumurile intermediare ºi stocul de articole finite;
2 s-a redus stocul de producþie în curs de execuþie ºi a crescut stocul de produse finite;
3 a crescut ponderea consumurilor intermediare ºi s-a scăzut stocul de produse finite de la sfârºitul perioadei;
4 a crescut cifra de afaceri ºi s-a redus stocul de produse finite.

ANS: 3

11) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Producþia exerciþiului 84.000 89.250
2. Consumuuri intermediare 67.200 68.775

Influenþa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 leu producþie a exerciþiului asupra valorii adãugate este de:

1 + 3.000 mil. lei;
2 + 8.000 mil. lei;
3 + 4.300 mil. lei;
4 + 2.625 mil. lei;
5 + 5.600 mil. lei.

ANS: 4

12) Influenþa modificãrii structurii producþiei exerciþiului asupra valorii adãugate este de„+ 10.000 mil. lei”. Aceastã situaþie semnificã:

1 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai mare decât media valorii adãugate la 1 leu producþie pe întreprindere;
2 scãderea valorii adãugate pe produs;
3 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai micã faþã de media valorii adãugate pe întreprindere;
4 scãderea ponderii produselui cu valoare adãugatã la 1 leu producþie sub media efectivã pe întreprindere;
5 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã unitarã mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere.

ANS: 1

13) Pe baza relaþiei: valoare adãugatã/cifrã de afaceri se determinã:

1 contribuþia factorului uman la formarea cifrei de afaceri;
2 contribuþia factorului uman la formarea valorii adãugate;
3 gradul de folosire a capacitãþii de producþie;
4 gradul de integrare pe verticalã;
5 gradul de valorificare a producþiei fabricate.

ANS: 4

14) Indicele producþiei exerciþiului (Qe) = 102%;
Indicele valorii adãugate (Qa) = 105%;
Indicele numãrului de personal (Ns) = 98%.
Rezultã:

1 creºterea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
2 scãderea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare;
3 scãderea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare;
4 sporirea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare;
5 scãderea numãrului de personal ºi a productivitãþii muncii.

ANS: 1

15) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cheltuieli materiale 40.000 46.000
2. Cifra de afaceri 80.000 94.600
3. Indicele preþurilor de vânzare - 110%
4. Indicele costurilor (materiale) - 115%

Influenþa preþului de vânzare asupra cheltuielilor substanțe la 1.000 lei cifrã de afaceri este de:

1 – 42,29 lei;
2 – 52,35 lei;
3 + 35,30 lei;
4 + 40,30 lei;
5 – 37,50 lei.

ANS: 1

16) Factorii direcþi de influenþã a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifrã de afaceri în ordinea de analizã sunt:

1 cifra de afaceri, structura ºi preþul materialelor;
2 cifra de afaceri, structura ºi preþul materialelor;
3 structura, preþul de vânzare, cheltuielile materiale la 1 leu cifrã de afaceri;
4 structura, cheltuielile materiale pe produs, preþul materialelor;
5 volumul producþiei, costul materialelor, preþul de vânzare.

ANS: 2

17) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 55.000 58.000
2. Cheltuieli aferente 50.500 52.240
3. Indicele preþurilor - 110%
4. Indicele costurilor - 112%

Influenþa structurii asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifrã de afaceri este de:

1 – 33,57 lei;
2 + 33,57 lei;
3 – 40,30 lei;
4 + 48,20 lei;
5 – 52,35 lei.

ANS: 1

18) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori
1. Cifra de afaceri din perioada curentã 60.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 52.000
3. din care: variabile 35.800
4. Cifra de afaceri propusã pentru perioada urmãtoare 63.000

Nivelul probabil al cheltuielilor la 1.000 lei cifrã de afaceri este de:

1 853,81 lei;
2 870,20 lei;
3 795,50 lei;
4 820,20 lei;
5 810,15 lei.

ANS: 1

19) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cheltuieli variabile 30.000 35.000
2. Cifra de afaceri 70.000 75.000
3. Indicele preþurilor de vânzare - 105%
4. Indicele costurilor - 102%

Influenþa structurii asupra cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifrã de afaceri este de:

1 + 55,22 lei;
2 + 51,82 lei;
3 – 49,50 lei;
4 – 58,37 lei;
5 + 60,25 lei.

ANS: 2

20) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 48.000 52.800
2. Cheltuieli aferente 38.400 42.504
3. Indicele preþurilor de vânzare - 106%
4. Indicele costurilor - 107%

Influenþa costului asupra cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifrã de afaceri este de:

1 – 43,33 lei;
2 + 52,67 lei;
3 + 38,57 lei;
4 + 42,12 lei;
5 – 57,67 lei.

ANS: 2

21) Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 80%; cantitatea fabricatã creºte cu 2%; costul produsului finit se modificã cu:

1 + 2,20 %;
2 – 1,30 %;
3 – 1,20 %;
4 + 2,00 %
5 – 0,39 %

ANS: 5

22) Pe baza indicatorilor:
- mil. lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1
1. Cifra de afaceri 70.000 72.500
2. Cheltuieli cu amortizarea 16.250 19.250

Influenþa sumei amortizãrii asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifrã de afaceri este de:

1 – 25,15 lei;
2 + 41,38 lei;
3 + 50,25 lei;
4 – 35,12 lei;
5 + 55,18 lei

ANS: 2

23) Influenþa modificãrii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifrã de afaceri faþã de nivelul prevãzut este „– 18 lei”. Aceasta reprezintã:

1 situaþie pozitivã, datoritã creºterii preþurilor produselor faþã de nivelul prevãzut;
2 situaþie negativã, datoritã modificãrii costurilor unitare în funcþie de oferta de pe piaþã a materiilor prime;
3 situaþie pozitivã, datoritã scãderii costurilor unitare faþã de nivelul prevãzut;
4 situaþie negativã, datoritã scãderii costurilor unitare la majoritatea produselor faþã de nivelul prevãzut;
5 situaþie pozitivã, datoritã creºterii costurilor unitare faþã de nivelul prevãzut.

ANS: 3

24) Indicele cheltuielilor fixe = 105 %
Indicele cifrei de afaceri = 108 %
Modificarea procentualã a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifrã de afaceri a fost de:

1 +3,55 %
2 +2,35 %
3 – 1,45%
4 – 2,78 %
5 – 3,65 %

ANS: 4

25) Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare decât indicele productivitãþii muncii. Aceasta reprezintã:

1 consecinþe nefavorabile ale utilizãrii timpului de muncã;
2 creºterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor;
3 creºterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
4 ineficienþa utilizãrii factorului muncã;
5 ineficienþa utilizãrii factorului muncã;

ANS: 4

26) Ponderea cheltuielilor variabile în costul produsului 75%; cantitatea fabricatã creºte cu 5%. Costul articolului se modificã cu:

1 + 2,20 %;
2 – 1,30 %;
3 + 2,50 %;
4 – 1,19 %
5 + 3,00 %

ANS: 4

27) Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decât indicele productivitãþii muncii. Aceasta înseamnã:

1 consecinþe nefavorabile ale utilizãrii timpului de muncã;
2 consecinþe nefavorabile ale utilizãrii timpului de muncã;
3 creºterea cheltuielilor variabile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
4 ineficienþa utilizãrii factorului muncã;
5 sporirea eficienþei utilizãrii factorului muncã.

ANS: 5

28) Indicele productivitãþii muncii (realizat faþã de perioada precedentã) = 108,5%; coeficientul de corelaþie prevãzut . Pentru a se menþine nivelul prezent al cheltuielilor cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare, salariile ºi elementele aferente pot sã se modifice cu:

1 + 6,56 %;
2 + 5,20 %;
3 + 4,20 %;
4 + 7,50 %
5 + 8,20 %

ANS: 1

29) șablonul utilizat în analiza factorialã a cheltuielilor fixe este
,
reprezentând cheltuielile fixe la 1000 lei cifrã de afaceri (unde: qv - cantitatea vândutã; Cf - cheltuieli fixe; p - preþul unitar al produsului). Ordinea de influenþã a factorilor este urmãtoarea:

1 qv; p; Cf;
2 qv; Cf; p;
3 p; Cf; qv;
4 Cf; p; qv.

ANS: 1

30) Relaþia , în care: T reprezintã timpul absolut de muncã; - productivitatea medie orarã; - valoarea adãugatã ce revine la 1 leu producþie, semnificã:

1 influenþa variaþiei productivitãþii medii orare asupra valorii adãugate;
2 influenþa variaþiei numãrului mediu de ore asupra asupra valorii adãugate;
3 influenþa variaþiei ponderii cheltuielilor cu materialele asupra valorii adãugate;
4 influenþa globalã a factorilor asupra valorii adãugate;
5 influenþa variaþiei numãrului mediu de angajaþi asupra valorii adãugate.

ANS: 1

31) Relaþia: , în care: reprezintã numãrul mediu de salariaþi; - timpul de muncã mediu pe salariat; - productivitatea medie anualã a muncii, semnificã:

1 influenþa variaþiei preþurilor medii de vânzare unitare asupra cifrei de afaceri;
2 influenþa variaþiei timpului de muncã mediu pe salariat asupra cifrei de afaceri;
3 influenþa variaþiei productivitãþii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri;
4 influenþa variaþiei productivitãþii medii orare a muncii asupra cifrei de afaceri.
5 influenþa variaþiei productivitãþii medii orare a muncii asupra cifrei de afaceri.

ANS: 5

32) Pe baza relaþiei: în care: reprezintã numãrul mediu de salariaþi; Qf - producþia marfã fabricatã; CA - cifra de afaceri, semnificã:

1 influenþa variaþiei randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;
2 influenþa variaþiei gradului de înzestrare a forþei de muncã asupra cifrei de afaceri;
3 influenþa variaþiei numãrului de salariaþi asupra cifrei de afaceri;
4 influenþa variaþiei gradului de valorificare a producþiei marfã asupra cifrei de afaceri;
5 influenþa variaþiei productivitãþii muncii asupra cifrei de afaceri.

ANS: 4

33) Coeficientul mediu generalizat al calitãþii se determinã cu relaþia:

(unde: gi reprezintã structura producþiei confecționate pe produse (sau pe clase de calitate); - coeficientul mediu de calitate pe produs; Ki - coeficientul clasei de însușire „i”; Kei - coeficientul de echivalenþã al clasei de calitate „i”; pi - preþul unitar al produselor din clasa de trăsătură „i”).

1
2
3
4
5

ANS: 1

34) Rata medie de eficienþã a cheltuielilor totale sau cheltuielile la 1000 lei venituri totale se determinã cu relaþia:
A.
B.
C.
D.
E.

(unde: reprezintã suma cheltuielilor pe categorii de activitãþi; - suma veniturilor pe categorii de activitãþi; gi - structura veniturilor pe categorii de activitãþi; rci - rata de eficienþã a cheltuielilor pe categorii de activitãþi; - suma cheltuielilor de exploatare pe categorii de activitãþi; - suma veniturilor din exploatare pe categorii de activitãþi; - rata de eficienþã a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activitãþi).
Alegeþi varianta corectã de rãspuns:

1 A + B
2 A + C
3 A+ D
4 B + C
5 B + D

ANS: 1

35) Relaþia:
în care: qv reprezintã volumul fizic al producþiei vândute pe produse; p – preþurile medii de vânzare unitare; c – costurile complete unitare, are urmãtoarea semnificaþie:

1 influenþa variaþiei preþurilor medii de vânzare unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifrã de afaceri;
2 influenþa variaþiei costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifrã de afaceri;
3 influenþa variaþiei factorilor globali asupra cheltuielilor la 1000 lei cifrã de afaceri;
4 influenþa variaþiei structurii producþiei vândute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifrã de afaceri;
5 influenþa structurii veniturilor din exploatare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifrã de afaceri;

ANS: 4

36) Relaþia:
în care: q reprezintã volumul fizic al producþiei vândute pe produse; cv – costurile variabile unitare; p – preþurile medii de vânzare unitare, are urmãtoarea semnificaþie:

1 influenþa variaþiei structurii producþiei vândute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifrã de afaceri;
2 influenþa variaþiei preþurilor medii de vânzare unitare asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifrã de afaceri;
3 influenþa variaþiei costurilor variabile unitare asupra asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifrã de afaceri;
4 influenþa variaþiei factorilor globali asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifrã de afaceri;
5 influenþa variaþiei factorilor strategici asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifrã de afaceri.

ANS: 3

37) Analiza factorialã a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare se poate realiza cu ajutorul urmãtoarelor modele:

(unde: Cfe reprezintã suma cheltuielilor fixe din exploatare; Ve – suma veniturilor din exploatare; Cf – cheltuieli fixe; CA – cifra de afaceri; ICA – indicele cifrei de afaceri).

1
2
3
4
5

ANS: 1

38) Cifra de afaceri criticã se determinã cu ajutorul relaþiei:

(unde: CV reprezintã cheltuielile variabile; Cf – cheltuielile fixe; - rata medie a cheltuielilor variabile).

1 CAcr = CV + Cf
2
3 CAcr = CA – (CV + Cf)
4

5

ANS: 4

39) Riscul de exploatare se poate determina cu ajutorul urmãtoarelor relaþii de calcul:

A.
B.
C.
D.
E.
(unde: CAcr reprezintã cifra de afaceri criticã; Qmax – tăria de producþie în expresie valoricã; Cf – cheltuieli fixe; - rata medie a cheltuielilor variabile).
Alegeþi varianta corectã de rãspuns:

1 A + B
2 A + C
3 A+ D
4 B + C
5 D+ E

ANS: 1

40) Relaþia:
în care: qvi reprezintã volumul fizic al producþiei vândute pe produse; Cmi – cheltuielile materiale pe produse; pi – preþurile de vânzare pe produse, semnificã:

1 influenþa variaþiei structurii producþiei vândute asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifrã de afaceri;
2 influenþa variaþiei cheltuielilor materiale pe produse asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifrã de afaceri;
3 influenþa variaþiei preþurilor medii de vânzare asupra asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifrã de afaceri;
4 influenþa variaþiei coeficientului de structurã a veniturilor asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifrã de afaceri;
5 influenþa variaþiei factorilor globali asupra cheltuielilor materiale la 1000 lei cifrã de afaceri.

ANS: 2

41) Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri mil. lei 12.168 14.440
Producþia marfã fabricatã mil. lei 11.588 14.735
Numãr mediu de personal pers. 260 256
Valoarea medie anualã a mijloacelor fixe mil. lei 1.200 1.380
Valoarea medie anualã a mijloacelor fixe direct productive mil. lei 780 911
Influenþa variaþiei randamentului mijloacelor fixe direct productive asupra modificãrii cifrei de afaceri este de:

1 + 1.679,32;
2 – 1.260,95;
3 – 419,00;
4 + 1.260,95;
5 + 2.518,98.

ANS: 4

42) Valoarea adãugatã se defineºte ca fiind:

1 plusul de încasãri din vânzãrile firmei;
2 diferenþa dintre producþia exerciþiului ºi cheltuielile totale;
3 creºterea (plusul) de bogãþie obþinutã prin activitatea tehnico-productivã a firmei;
4 volumul total de activitate al firmei;
5 diferenþa dintre veniturile de exploatare ºi cheltuielile de exploatare.

ANS: 3

43) Influenþa modificãrii structurii producþiei exerciþiului asupra valorii adãugate este de – 100 mil. lei. Aceastã situaþie are urmãtoarea semnificaþie:

1 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã unitarã mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere;
2 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã unitarã mai micã decât media valorii adãugate pe întreprindere;
3 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie sub media pe întreprindere;
4 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai micã decât media valorii adãugate la 1 leu producþie pe întreprindere;
5 scãderea valorii adãugate pe produse.

ANS: 4

44) Influenþa cu semnul plus a modificãrii structurii producþiei exerciþiului asupra valorii adãugate presupune:

1 creºterea valorii adãugate totale;
2 scãderea valorii adãugate pe produse;
3 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere;
4 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai micã decât media valorii adãugate pe întreprindere;
5 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere.

ANS: 3

45) Indicele producþiei exerciþiului (Qe) = 110%; indicele valorii adãugate (Qa) = 109%; indicele numãrului de personal (Ns) = 95%.
Aceasta înseamnã:

1 creºterea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
2 sporirea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
3 scãderea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
4 scãderea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
5 scãderea numãrului de personal ºi a productivitãþii muncii.

ANS: 2

46) Indicele numãrului mediu de salariaþi = 95%; indicele producþiei exerciþiului = 110%; indicele cifrei de afaceri = 120%.
Rezultã:

1 creºterea gradului de înzestrare a forþei de muncã;
2 creºterea productivitãþii muncii;
3 scãderea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului;
4 creºterea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului;
5 creºterea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului ºi a productivitãþii muncii.

ANS: 5

47) Pe baza relaþiei: se determinã:

1 influenþa numãrului de salariaþi asupra cifrei de afaceri;
2 influenþa gradului de înzestrare a forþei de muncã asupra cifrei de afaceri;
3 influenþa randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;
4 influenþa gradului de valorificare a producþiei marfã asupra cifrei de afaceri;
5 influenþa productivitãþii muncii asupra cifrei de afaceri.

ANS: 4

48) Indicele fondului de salarii = 97%;
Indicele salariului mediu = 103%;
Indicele productivitãþii muncii = 105%.
Rezultã cã:

1 s-a micșorat numãrul de personal ºi nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
2 s-au redus numãrul de personal ºi cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
3 a crescut numãrul de personal ºi s-au redus cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
4 s-a redus numãrul de personal ºi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
5 au crescut numãrul de personal ºi cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri

ANS: 2

49) Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Producþia exerciþiului mil. lei 50.000 60.000
Consumuri intermediare mil. lei 30.000 34.800
Valoarea adãugatã mil. lei 20.000 25.200
Influenþa producþiei exerciþiului asupra valorii adãugate este de:

1 – 4.200 mil. lei;
2 + 4.000 mil. lei;
3 + 5.000 mil. lei;
4 + 4.200 mil. lei;
5 – 4.000 mil. lei.

ANS: 2

50) Indicele cifrei de afaceri = 110%; indicele numãrului de personal = 80%; indicele producþiei marfã fabricatã = 105%.
Rezultã:

1 creºterea gradului de valorificare a producþiei marfã ºi a productivitãþii muncii;
2 scãderea productivitãþii muncii ºi creºterea gradului de valorificare a producþiei marfã;
3 sporirea gradului de înzestrare a muncii ºi scãderea gradului de valorificare a producþiei marfã;
4 creºterea gradului de înzestrare a forþei de muncã ºi a gradului de valorificare a producþiei marfã;
5 creºterea productivitãþii muncii, scãderea gradului de înzestrare a muncii ºi a gradului de valorificare a producþiei.

ANS: 1

51) Cifra de afaceri reprezintã:

1 producþia livratã din activitatea de bazã;
2 producþia marfã vândutã ºi încasatã din activitatea de bazã ºi alte activitãþi;
3 încasãri din vânzãri de mãrfuri ºi produse;
4 suma totalã a veniturilor din vânzarea mãrfurilor ºi produselor într-o perioadã determinatã;
5 veniturile din exploatare.

ANS: 4

52) Influenþa modificãrii structurii producþiei exerciþiului asupra valorii adãugate este de „– 500.000 mii lei”.
Aceastã situaþie are urmãtoarea semnificaþie:

1 creºterea ponderii produselor cu valoarea adãugatã unitarã mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere;
2 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai mare decât media valorii adãugate la 1 leu producþie pe întreprindere;
3 scãderea valorii adãugate pe produs;
4 creºterea ponderii produselor cu valoarea adãugarã unitarã mai micã faþã de media valorii adãugate pe întreprindere;
5 scãderea ponderii produselor cu valoarea adãugatã la 1 leu producþie sub media programatã pe întreprindere.

ANS: 2

53) Indicele cifrei de afaceri (ICA) = 110%; indicele producþiei marfã (I qf) = 105%; indicele pro-ducþiei exerciþiului (Iqe) = 102%.
Aceastã situaþie are urmãtoarea semnificaþie:

1 s-au redus stocurile de producþie în curs de execuþie ºi stocurile de produse finite în depozit;
2 au crescut vânzãrile ºi stocurile de producþie neterminatã ºi produse finite;
3 a scãzut stocul de producþie neterminatã ºi a crescut cel de produse finite;
4 au crescut stocurile de producþie neterminatã ºi a scãzut stocul de produse finite;
5 au crescut stocurile de producþie neterminatã ºi cele de produse finite.

ANS: 1

54) Indicele producþiei exerciþiului (Qe) = 104%; indicele valorii adãugate (Qa) = 107%; indicele numãrului de personal (Ns) = 98%.
Aceastã situaþie are urmãtoarea semnificaþie:

1 scãderea numãrului de personal ºi a productivitãþii muncii;
2 sporirea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare;
3 scãderea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare;
4 scãderea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare;
5 creºterea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare.

ANS: 5

55) Indicele fondului de salarii = 97%;
Indicele salariului mediu = 103%;
Indicele productivitãþii muncii = 105%.
Rezultã cã:

1 s-a redus numãrul de personal ºi nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
2 s-au redus numãrul de personal ºi cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
3 a crescut numãrul de personal ºi s-au redus cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
4 s-a redus numãrul de personal ºi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri;
5 au crescut numãrul de personal ºi cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifrã de afaceri.

ANS: 2

56) Pe baza relaþiei: se determinã:
1 influenþa numãrului de salariaþi asupra cifrei de afaceri;
2 influenþa gradului de înzestrare a forþei de muncã asupra cifrei de afaceri;
3 influenþa randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;
4 influenþa gradului de valorificare a producþiei marfã asupra cifrei de afaceri;
5 influenþa productivitãþii muncii asupra cifrei de afaceri.

ANS: 4

57) Valoarea adãugatã se defineºte ca fiind:

1 plusul de încasãri din vânzãrile firmei;
2 diferenþa dintre producþia exerciþiului ºi cheltuielile totale;
3 creºterea (plusul) de bogãþie obþinutã prin activitatea tehnico-productivã a firmei;
4 volumul întreg de activitate al firmei;
5 diferenþa dintre veniturile de exploatare ºi cheltuielile de exploatare.

ANS: 3

58) Indicele numãrului mediu de salariaþi = 95%; indicele producþiei exerciþiului = 110%; indicele cifrei de afaceri = 120%.
Rezultã:

1 creºterea gradului de înzestrare a forþei de muncã;
2 creºterea productivitãþii muncii;
3 scãderea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului;
4 creºterea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului;
5 creºterea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului ºi a productivitãþii muncii.

ANS: 5

59) Indicele producþiei exerciþiului (Qe) = 110%; indicele valorii adãugate (Qa) = 109%; indicele numãrului de personal (Ns) = 95%.
Aceasta înseamnã:

1 creºterea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
2 sporirea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
3 scãderea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
4 scãderea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
5 scãderea numãrului de personal ºi a productivitãþii muncii

ANS: 2

60) Influenþa cu semnul plus a modificãrii structurii producþiei exerciþiului asupra valorii adãugate presupune:

1 creºterea valorii adãugate totale;
2 scãderea valorii adãugate pe produse;
3 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere;
4 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai micã decât media valorii adãugate pe întreprindere;
5 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere.

ANS: 3

61) Influenþa modificãrii structurii producþiei exerciþiului asupra valorii adãugate este de
– 100 mil. lei. Aceastã situaþie are urmãtoarea semnificaþie:

1 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã unitarã mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere;
2 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã unitarã mai micã decât media valorii adãugate pe întreprindere;
3 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie sub media pe întreprindere;
4 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai micã decât media valorii adãugate la 1 leu producþie pe întreprindere;
5 scãderea valorii adãugate pe produse.

ANS: 4

62) Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri mil. lei 12.168 14.440
Producþia marfã fabricatã mil. lei 11.588 14.735
Numãr mediu de personal pers. 260 256
Valoarea medie anualã a mijloacelor fixe mil. lei 1.200 1.380
Valoarea medie anualã a mijloacelor fixe direct productive mil. lei 780 911
Influenþa variaþiei randamentului mijloacelor fixe direct productive asupra modificãrii cifrei de afaceri este de:

1 + 1.679,32;
2 – 1.260,95;
3 – 419,00;
4 + 1.260,95;
5 + 2.518,98.

ANS: 4

63) Influenþa cu semnul plus a modificãrii structurii producþiei exerciþiului asupra valorii adãugate presupune:

1 creºterea valorii adãugate totale;
2 scãderea valorii adãugate pe produse;
3 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere;
4 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai micã decât media valorii adãugate pe întreprindere;
5 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere.

ANS: 3

64) Indicele numãrului mediu de salariaþi = 95%; indicele producþiei exerciþiului = 110%; indicele cifrei de afaceri = 120%.
Rezultã:

1 creºterea gradului de înzestrare a forþei de muncã;
2 creºterea productivitãþii muncii;
3 scãderea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului;
4 creºterea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului;
5 creºterea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului ºi a productivitãþii muncii.

ANS: 5

65) Indicele producþiei exerciþiului (Qe) = 110%; indicele valorii adãugate (Qa) = 109%; indicele numãrului de personal (Ns) = 95%.
Aceasta înseamnã:

1 creºterea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
2 sporirea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
3 scãderea productivitãþii muncii ºi reducerea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
4 scãderea productivitãþii muncii ºi creºterea ponderii consumurilor intermediare (cumpãrãrilor);
5 scãderea numãrului de personal ºi a productivitãþii muncii.

ANS: 2

66) Indicele numãrului mediu de salariaþi = 95%; indicele producþiei exerciþiului = 110%; indicele cifrei de afaceri = 120%.
Rezultã:

1 creºterea gradului de înzestrare a forþei de muncã;
2 creºterea productivitãþii muncii;
3 scãderea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului;
4 creºterea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului;
5 creºterea gradului de valorificare a producþiei exerciþiului ºi a productivitãþii muncii.

ANS: 5

67) Influenþa modificãrii structurii producþiei exerciþiului asupra valorii adãugate este de – 100 mil. lei. Aceastã situaþie are urmãtoarea semnificaþie:

1 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã unitarã mai mare decât media valorii adãugate pe întreprindere;
2 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã unitarã mai micã decât media valorii adãugate pe întreprindere;
3 scãderea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie sub media pe întreprindere;
4 creºterea ponderii produselor cu valoare adãugatã la 1 leu producþie mai micã decât media valorii adãugate leu producþie pe întreprindere;
5 scãderea valorii adãugate pe produse.

ANS: 4

68) Valoarea adãugatã se defineºte ca fiind:

1 plusul de încasãri din vânzãrile firmei;
2 diferenþa dintre producþia exerciþiului ºi cheltuielile totale;
3 creºterea (plusul) de bogãþie obþinutã prin activitatea tehnico-productivã a firmei;
4 volumul plenar de activitate al firmei;
5 diferenþa dintre veniturile de exploatare ºi cheltuielile de exploatare.

ANS: 3

69) Pe baza indicatorilor:

Indicatori u.m. P0 P1
Cifra de afaceri mil. lei 12.168 14.440
Producþia marfã fabricatã mil. lei 11.588 14.735
Numãr mediu de personal pers. 260 256
Valoarea medie anualã a mijloacelor fixe mil. lei 1.200 1.380
Valoarea medie anualã a mijloacelor fixe direct productive mil. lei 780 911
Influenþa variaþiei randamentului mijloacelor fixe direct productive asupra modificãrii cifrei de afaceri este de:

1 + 1.679,32;
2 – 1.260,95;
3 – 419,00;
4 + 1.260,95;
5 + 2.518,98.

ANS: 4

70) Pe baza relaþiei: se determinã:

1 influenþa numãrului de salariaþi asupra cifrei de afaceri;
2 influenþa gradului de înzestrare a forþei de muncã asupra cifrei de afaceri;
3 influenþa randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri;
4 influenþa gradului de valorificare a producþiei marfã asupra cifrei de afaceri;
5 influenþa productivitãþii muncii asupra cifrei de afaceri.

ANS: 4

COMPLETION

1) Analiza economico-financiarã se realizeazã în sensul invers al evoluþiei reale a fenomenului economic, ºi anume: de la rezultatele procesului cãtre _______.

ANS: factori

2) Valoarea adãugatã se calculeazã ca diferenþã dintre valoarea producþiei exerciþiului ºi _______.

ANS: consumuri intermediare

3) Producþia exerciþiului este formatã din producþia vândutã, producþia stocatã ºi producþia _______.

ANS: imobilizata

4) Riscul de exploatare sau operaþional se determinã cu ajutorul indicatorului de poziþie faþã de pragul de _______.

ANS: rentabilitate

5) Eficienþa cheltuielilor cu personalul poate fi analizatã cu ajutorul indicelui corelaþiei dintre creºterea productivitãþii muncii ºi creºtere a _______.

ANS: salariului mediu

6) Devansarea creºterii salariului mediu de cãtre productivitatea medie a muncii determinã îndeplinirea de economii privind cheltuielile cu _______.

ANS: salariile

7) Cheltuielile fixe sau constante nu sunt în dependenþã proporþionalã cu _______.

ANS: productia

8) Relaþia: , în care Cf reprezintã cheltuielile fixe; - rata medie a cheltuielilor variabile, reprezintã cifra de afaceri _______.

ANS: critica

9) Cu ajutorul relaþiei: , în care qv reprezintã cantitatea de produse vândute, c – costul unitar al produselor; p – preþul unitar al produselor se determinã indicatorul _______.

ANS: cheltuieli la 1000 lei cifrã de afaceri

10) Relaþia: , în care reprezintã pragul de rentabilitate, - cifra de afaceri criticã, semnificã riscul _______.

ANS: de exploatare

SHORT ANSWER

1) Tiparul economic reprezintã reproducerea simplificatã a unor aspecte ale realitãþii. În funcþie de forma de reprezentare a fenomenului, se disting trei tipuri de modele: imitative, analogice ºi simbolice. Cum se numesc modelele utilizate în analiza economico-financiarã?

ANS:
simbolice

2) Analiza economico-financiarã are o metodã proprie, care constã în parcurgerea mai multor etape. Cum se numeºte întâia etapã a analizei?

ANS:
calculul modificãrii rezultatului analizat

3) În cazul în care factorii de influenþã sunt legaþi de rezultatul economic prin legãturi de tip funcþional se aplicã diverse metode de calcul al influenþei factorilor asupra modificãrii indicatorilor analizaþi. Ce metodã de calcul se aplicã în cazul în care între rezultatul economic ºi factorii de influenþã existã o legãturã de sumã sau/ºi diferenþã?

ANS:
balantiera

4) Analiza calitãþii se realizeazã la nivelul de produs ºi la nivel de firmã. Cum se numeºte coeficientul cu ajutorul cãruia se determinã calitatea la nivel de firmã?

ANS:
coeficientul mediu generalizat al calitatii

5) Cheltuielile materiale au o pondere însemnatã în totalul cheltuielilor de exploatare. Care este indicatorul cu ajutorul cãruia se analizeazã cheltuielile materiale aferente exploatãrii?

ANS:
cheltuieli materiale la 1000 lei venituri

6) Orice analizã a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activitãþi, se efectueazã în corelare cu categoriile de venituri la a cãror realizare contribuie. Care este indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor aferente veniturilor?

ANS:
cheltuieli la 1000 lei venuturi totale

7) În cazul relaþiei de produs între factorii de influenþã, introducerea metodei substituirilor în lanþ se realizeazã prin parcurgerea a trei etape de analizã. Cum se defineºte a doua etapã de analizã?

ANS:
determinarea influentei factorilor asupra modificãrii rezultatului analizat

8) Metoda substituirilor în lanþ, consideratã de unii autori ca fiind metoda analizei, se aplicã în cazul în care între factorii de influenþã ºi rezultatul analizat existã relaþia de produs sau raport. încorporarea acestei metode impune respectarea unor principii. Definiþi unul din principiile de bazã care stã la baza aplicãrii metodei substituirilor în lanþ.

ANS:
ex: asezarea factorilor de analiza, în ordinea de conditionare economicã

stefanel · Trimis: 19/05/2008 13:53 Titlul subiectului: analiza economico-financiara II

Va rog sa ma ajutati cu raspunsurile la aceasta materie!!!!
o parte din grila am rezolvat-o, dar mai am cateva intrebari pe care nu mai am timp sa le fac!!!!
Multumesc :-)

_________________
EWTERTV WFSD GWERVWE

elenatury · Junior Data inscrierii: 10/Iun/2007 Mesaje: 5

buna,

cine ma ajuta si pe mine cu raspunsurile analiza ec-fin 2. ?

cinela · Trimis: 25/05/2008 18:49 Titlul subiectului: grila

nu stiu de unde ai luat grila dar sunt alte intrebari la analiza economica financiara an III sem 2 :whistle: