SEM. I - Arhitectura sist. de calcul - avizier

lancerego

Aici ne putem ajuta reciproc postand rezolvarile grilelor de examen.

lancerego · Trimis: 20/01/2007 13:41 Titlul subiectului:

www.smartgeneration.ro
_________________
"Un om destept nu comite greseli minore"(Goethe)

nick_radu · Junior 2 Data inscrierii: 21/Ian/2007 Mesaje: 27

creier · Trimis: 27/01/2007 23:36 Titlul subiectului:

Completion :
1. Un sistem de operare este "o colecþie organizatã de programe de control ºi serviciu, stocate permanent într-o memorie principalã sau auxiliarã, specifice tipurilor de echipamente din componenþa unui sistem de calcul, având ca sarcini: optimizarea utilizãrii resurselor, minimizarea efortului uman de programare ºi automatizarea operaþiilor manuale în cât mai mare mãsurã, în toate fazele de pregãtire ºi execuþie a programelor".
2. BIOS (eng. Basic Input/Output System) este format din:
a) programul de autotestare;
b) suportul software (drivere) pentru: consola monocrom, tastaturã, imprimantã,
dispozitive periferice auxiliare ºi ceasul sistemului;
c) rutina de pornire la iniþializarea sistemului;
d) programul încãrcãtor al primului sector al discului sistem (dischetã sau disc
rigid). Sistemul BIOS trebuie sã asigure independenþa sistemului de operare de
partea de hardware.
3. ....a afisa un raport cu situatia memoriei si are urmatoarele optiuni:
a) mem /A = afiseaza un redus sumar al memoriei cu detalii despre memoria superioara HMA
b) mem /P = afiseaza sumarul memoriei ecran cu ecran, asteptand apasarea unei taste pentru a se trece la ecranul urmator
c) mem /C = afiseaza detalii despre memoria ocupata de catre fiecare program sau driver in parte
d) mem /D = afiseaza detalii despre fiecare tip de memorie in parte
4. Este o comanda pentru compararea continutului a doua fisiere

cornel · Trimis: 28/01/2007 07:54 Titlul subiectului:

pe blackbord arhitectura -- lectii -- probleme propuse

mobutu

ATENTIE. Materia prezentata in sinteze pentru Arhitectura sistemelor de calcul este cu totul diferita fata de cea prezentata in BlackBoard. De asemeni, sintezele sunt concepute la nivelul anului 1999. Multe din lucrurile prezentate acolo nu mai sunt aplicabile in ziua de azi. (Vezi comenzile linux., etc). Programa prezentata pe BlackBoard este mult mai aproape de notiunea de arhitectura a sistemelor de calcul, iar testele propuse in BB mai contin si intrebari si detalii despre programarea in ASM pentru procesorul MMIX. Fapt global inexistent in sinteze.
Daca cineva are drum la facultate poate lamureste problema atat a testelor cat si a materiei care trebuie invatata.

florinstupy · Trimis: 03/02/2007 19:14 Titlul subiectului:

short answer

1) a)matriceale b)cu memorie asociativa c)matriceal-asociativa d)ortogonala
2)sisteme multiprocesor si sisteme multicalculatort
6)indicare,clic,dublu clic,tragere

essay
2)registru acumulator,registru numarator de adrese al programului,registru indicator de conditie,registru de adresare a memoriei
5)tastatura masini de scris,tastatura de editare,tastatura numerica,,tastele functionale

cine mai stie sa continue sau sa completeze
_________________
SALUT

hitman · Trimis: 03/02/2007 20:17 Titlul subiectului: Multiple Choice subiect 8

Eu cred ca la subiectul 8 raspunsul este E=129, căci in succesiunea de biti primul reprezinta semnul, iar urmatorii 8 exponentul, adica 10000001. :-)

nick_radu · Junior 2 Data inscrierii: 21/Ian/2007 Mesaje: 27

la short answer 1,2,6 si la essy 2,5 trebuie scrise raspunsurile pe scurt (enumerate )????cum sunt postate la pagina 1

nick · Trimis: 05/02/2007 16:21 Titlul subiectului:

Nu stiu daca se merita sa va mai chinuiti cu essay and completion, pt ca eu am dat azi exam si s-au dat 20 intrebari, taote grila. Din cele de pe BB.

Au fost cateva naspa cu MMIX sau cum se cheama alea. In rest din comenzi WIN, LINUX, un exercitiu de simplificat cu xyz si ceva cu niste registri cel putin asemanataore cu cele de pe BB, daca nu la fel.

nick · Trimis: 05/02/2007 17:27 Titlul subiectului:

3, 7a, 12-j, 13a,b,e,g, 24, 35, 37, 32(dar nu stiu care din ele), 28 26, 27a,b. Atat am recunoscut din test. Din Linux se pare ca nu mi-a cazut nimic. La cele care mi-au picat intre 27 si 37 nu stiu daca erau exact alea. Cerinta era aceeasi dar nu stiu daca si continutul propriu zis.

Bafta multa.

kronosro · Trimis: 05/02/2007 20:27 Titlul subiectului:

Interesanta formula de calcul: 6u x 3p + 10m x 5p + 4d x 8p = 100p. În final se împarte numãrul de puncte la 10 ºi se rotunjeºte la întreg

Ma intreb daca nu cumva si la GA sau AP s-a așezat cam aceeasi formula (ajustata pe nr. de intrebari) :whistle:

_________________
Nu mai sint moderator. A avut grija myforum de asta!

adamflorin27 · Junior Data inscrierii: 28/Ian/2007 Mesaje: 1

Short answer
9. dir listeaza toate intrarile sau numai cele specificate dintr-un director, fie ele fisiere sau subdirectoare.
ex. dir/p - vizualizeaza directorii sau continutul pagina cu pagina
dir/p/w - afiseaza continutul fara detalii
10. creeaza un director MDspatiuNUME NOU
11. pt. operatii cu fisiere (copiere, stergere, redenumire),
12. pozitioneaza sau afiseaza atributele read-only si/sau archive ale fisierelor specificate.

essay
3. instructiuni generale
instructiuni de intrare/iesire
instructiuni aritmetice
instructiuni de calcul in virgula mobila
instructiuni de **** a sirurilor de biti
operatii la grad de octet
instructiuni de transfer in regim de anticipare a salturilor
instructiuni de sincronizare externa
4. cu 1 platan = discheta (disc flexibil)
cu mai numeroase platane = disc rigid (harddisk)
6. cabluri
module de interfata cu reteaua
transceivere
huburi pt. cablaje
repetitoare
punti
rutere
porti
8. a)dupa tipul de actiune cu utilizatorul:-seriale
-interactive:-monouser
-multiuser
b)din punct de vedere al executiei proceselor:-monotasking
-multitasking
c)dupa configuratia hardware deservita:
-pt. microcalculatoare
-pt. minicalculatoare
-pt. calculatoare mainframe
9. organizat pe 2 nivele (fizic, logic) si cuprinde 2 categorii de programe (prog de control si comanda, prog de servicii)

oldtaf · Junior Data inscrierii: 23/Ian/2007 Mesaje: 3

SA
4.
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Rãspuns: Reprezentarea IEEE 754 pentru single, respectiv float, utilizeazã 32 de biþi repartizaþi astfel: b[31] - bit de semn (notat în continuare cu s), biþii b[23]-b[30] pentru memorarea caracteristicii (c), iar biþii b[0]-b[22] pentru reprezentarea pãrþii fracþionare (f). Valoarea fl(x), se obþine conform regulilor (prin * este redatã operaþia de înmulþire):
S1: Dacã 0 < c < 255 atunci fl(x) = (-1)s*2(c-127)*(1,f).
S2: Dacã c = 0 ºi f ≠ 0 atunci fl(x) = (-1)s*2(c-126)*(0,f).
S3: Dacã c = 0 ºi f = 0 atunci fl(x) = (-1)s*0.
S4: Dacã c = 255 ºi f = 0 atunci fl(x) = (-1)sInf (∞).
S5: Dacã c = 255 ºi f ≠ 0 atunci fl(x) = NaN. (Not a Number - nedeterminare)

sede0202 · Trimis: 07/02/2007 07:21 Titlul subiectului: rezolvare exercitiu 8 avizier

Avem un numar real reprezentat prin sirul binar urmator:
1100 0000 1100 1111 0000 1111 0010 0001
Numarul este de forma x=1,f x 2e(2 la puterea e).
primul bit din sir (bitul 31) este cel de semn ): S = 1 => minus
Urmatorii 8 biti (23-30) reprezinta caracteristica.
Restul de 23 biti (0-22) reprezinta porțiunea fractionara f.
Transformand din baza 2 in baza 10 caracteristica obtinem valoarea 129 care este mai mica decat 255, deci excesul este 127. Din caracteristica c=e+q(exces) rezulta e=c-q=129-127=2
Rezultatul este 2 respectiv optiunea c din test. Astept si alte pareri. [/code]

xxvirusxx · Trimis: 09/02/2007 16:47 Titlul subiectului:

la Short Answer Nr.3 din avizier

- tipul datei
- precizia reprezentarii interne
- modul de vizualizare

alte pareri?
_________________
Fac: Info - An I - ID

sede0202 · Trimis: 10/02/2007 06:30 Titlul subiectului: o recapitulare la vorbaraie

COMPLETION:

1. Un sistem de operare este o colecþie organizatã de programe de control ºi serviciu stocate permanent într-o memorie principalã sau auxiliarã, specifice tiupurilor de echipamente din componenþa unui sistem de calcul, cuprinzând ca sarcini: optimizarea utilizãrii resurselor, minimalizarea efgortului uman de programare ºi automatizarea operaþiilor manuale în cât mai mare mãsurã, în toate fazele de pregãtire ºi execuþie a programelor.

2. BIOS (eng. Basic Input/Output System)

BIOS, acronim pentru Basic Input/Output System, reprezinta un software care stabileste ce poate sa faca un computer fara a accesa programe de pe disc. Contine tot codul necesar pentru a controla tastatura, display-ul, unitatile de disc, ca de pildă si alte functii.

3. Comanda MEM (Sisteme de operare Microsoft) este utilizeazã pentru afiºarea unui raport asupra memoriei utilizate ºi memoriei libere, pentru afiºarea informaþiilor privind modul de stocare a zonelor de memorie convenþionalã extinsã ºi expandatã, si are urmatoarele optiuni:
• /c – specificã afiºarea programelor încãrcate în memorie în momentul respectiv
• /d – solicitã afiºarea informaþiei despre modulele încãrcate
• /p – cere ca afiºarea sã se facã paginã cu paginã

4. Comanda (Microsoft) COMP [d:] [cale] [nume_fisier] [d:] - pentru compararea a douã fiºiere
Operaþia de comparare este iniþiatã numai dacã fiºierele specificate au aceeaºi lungime. Compararea se opreºte la sfârºit sau dupã primele 10 diferenþe întâlnite.
Dacã nu se introduc parametri, sau al doilea parametru lipseºte, programul de copiere lanseazã un dialog pentru introducerea fiºierelor de comparat. Dacã ambii parametri conþin numai specificarea unitãþii sau cãii (fãrã numele fiºierului), programul COMP presupune numele de fiºier *.*. Dacã pentru al doilea fiºier se specificã numai numele unitãþii de disc, se presupune cã numele acestui fiºier coincide cu numele fiºierului din primul parametru.

SHORT ANSWER
1. Descrieti, pe scurt, principalele soiuri de sisteme SIMD – Single Instruction Numeroase Data stream
Aceste sisteme se bazeazã pe o singurã unitate centralã cu o singurã unitate de comandã, dar cu N elemente de prelucrare (UAL) ºi N module de memorie ataºate acestora, toate interconectate (N≥2)
Unitatea de comandã emite instrucþiuni sub formã de flux unic spre toate elementele de prelucrare, în mod simultan. La un moment dat, toate elementele de prelucrare active executã aceaºi instrucþiune, numai asupra datelor situate în propriul model de memorie, deci flux multiplu de date. Din aceastã categorie fac parte ºi supercalculatoarele (ILLIAC – IV cu 64 UAL cu 8 KB momorie/UAL).

2. Descrieti, pe scurt, tipurile de sisteme MIMD – Multiple Instruction, Multiple Data stream
Reprezintã un grup de calculatoare independente, fiecare cu propriul context. Multe dintre calculatoare ºi toate sistemele distribuite intrã în aceastã clasã.

3. Care sunt principalele atribute ale datelor?
• Tipul datei:
o numeric – întreg sau real
o logic
o ºir de caractere
o enumerare
o adresã
• Precizia reprezentãrii interne
• Modul de vizualizare:
o poziþie
o aliniere
o trunchiul simbolului
o măsură

4. Reprezentarea IEEE 754 pe 32 de biti (float, Single) utilizeazã 32 biþi repartizaþi astfel:
b31 – bit de semn – notat cu s
b23 – b30 - memorarea caracteristicii – notat cu c
b0 – b22 - reprezentarea pãrþii fracþionale – notat cu (f)

5. Reprezentarea IEEE 754 pentru precizie extinsa cu implementare INTEL pe 10 octeti (utilizata pentru date long double in C/C++ si date Extended in Pascal) utilizeazã 80 de biþi repartizaþi astfel:
b79 – bit de semn
b64 – b78 - caracteristica
b63 – este 0 sau 1
b0 – b62 - reprezentarea pãrþii fracþionale

6. Care sunt principalele operatii ale mausului?
Mouse este un mecanism acþionat manual, conectat la un computer, a cãrui deplasare pe o suprafaþã antreneazã deplasarea cursorului pe ecran. Conține de butoane a cãror apãsare este interpretatã de programele sispemului de calcul care genereazã o secvenþã de operaþii specificã locului cursorului, butonului apãsat ºi funcþiilor programului în executare.

7. Reprezentarea IEEE 754 pentru date in virgula mobila dubla precizie (double) utilizeazã 64 biþi repartizaþi astfel:
b63 – bit de semn – notat cu s
b53 – b62 - caracteristica – notat cu c
b0– b51 – reprezentarea pãrþii fracþionale – notat cu (f)

8. Enuntati un rezultat teoretic privind eroarea relativa rezultata in cazul reprezentarii numerelor reale
in memoria sitemelor de calcul.
Sistemele de calcul bazate pe reprezentarea cu rotunjire sunt de favorit celor bazate pe trunchiere, fiindcă în cazul trunchierii, eroarea relativã poate fi de pânã la o cifrã a bazei în ultima poziþie.
Cu cât mărimea reprezentãrii pãrþii fracþionare (p) este mai mare, cu atât eroarea relativã a reprezentãrii este mai micã, adicã precizia reprezentãrii este mai mare. De aceea, de multe ori, numãrul p se mai numeºte (prin abuz de limbaj) ºi precizia reprezentãrii.

9. Comanda DIR. Prezentati functionalitatea comenzii si detaliati minimum doua optiuni.
DIR [d:][cale][nume_fisier][/p][/w][/a][[:]atribute]][/o[[:]ordine_sortare]] [/s] [/b] [/1] [/c[b]]
Comanda afiºeazã:
• Lista fiºierelor ºi subcataloagelor specificate ale unui catalog incluzând:
o extensiile
o lungimea de octeþi
o data ºi ora ultimei modificãri
• Numãrul total de fiºiere listat ºi dimensiunea lor totalã
• Spaþiul neîngrădit rãmas pe disc
• Eticheta de volom a discului ºi seria lui
[d:]cale - precizeaza catalogul ce va fi listat
nume_fiºier - precizeazã un fiºier sau un grup de fiºiere

10. Comanda MD (MKDIR). Descriere si exemplificare.
MD [d:]cale sau MKDIR[d:]cale
Comanda îngăduie crearea unui subcatalog pe discul specificat. Parametrul [d:]cale specificã unitatea, poziþia ºi numele catalogului care va fi creat. ªirul specificat nu trebuie sã depãºeascã o anumitã lungime. Numele subcatalogului nu trebuie sã depãºeascã 8 caractere. Dacã nu este spcificat unutatea de disc, subcatalogul va fi creat implicit pe unitatea curentã. Dacã se omite precizarea poziþiei, se creazã un subcatalog al catalogului curent.

11. Comanda FILES. Descriere si exemplificare.
FILES=n
Comanda permite specificarea num[rului de fisiere care pot fi accesate simultan de catre sistemul de operare. Valoarea implicitã a parametrului n este 8, iar numãrul maxim de fisiere deschise simultan este 255.valoarea parametrului specificat în comanda FILEE nu afecteazã numãrul de fiºiere ce pot fi deschise utilizând blocuri de control.

12. Decrieti pe scurt comanda ATTRIB impreuna cu optiunile sale.
ATTRIB [+r|-r] [+a|-a] [+s|-s] [+h|-h] [[d:][cale]nume_fiºier] [/s]
Comanda ATTRIB permite afiºarea sau modificarea atributelor pentru fiºiere ºi cataloage Este comandã externã. Se pot realiza urmãtoarele operaþii:
• marcarea fiºierelor pentru salvare,
• protecþia la scriere a fiºierelor,
• marcarea fiºierelor sistem,
• ascunderea fiºierelor ºi cataloagelor
atât în MS-DOS, cât ºi în Windows 2000.
Semnificaþia opþiunilor este urmãtoarea:
• +r (respectiv -r) poziþioneazã (respectiv ºterge) atributul de protejare la scriere;
• +a (respectiv -a) poziþioneazã (respectiv ºterge) atributul de arhivare al fiºierului;
• +s (respectiv -s) poziþioneazã (respectiv ºterge) atributul fiºier sistem pentru un fiºier;
• +h (respectiv -h) poziþioneazã (respectiv ºterge) atributul fiºier ascuns pentru un fiºier sau un catalog;
• /s: permite tratarea tuturor fiºierelor din catalogul curent ºi din subcataloagele acestuia.

1. Descrieti algoritmul pentru conversia unui numar real intr-o bazã de numeratie b>1.
Codificarea unui numãr real într-o bazã de numeraþie b se bazeazã pe operaþiile de împãrþire ºi înmulþire aplicate numerelor întregi. Pentru a converti un numãr real compus din parte întreagã ºi parte fracþionarã, din scrierea zecimalã, în baza b (b≥2), se procedeazã astfel:
• se împarte (conform teoremei împãrþirii cu rest) la b, partea întreagã ºi câturile obþinute dupã fiecare împãrþire, pânã se obþine câtul zero. Rezultatul conversiei este constituit din resturile obþinute, luate în ordine inversã apariþiei acestora.
• se înmulþeºte cu b, bucată fracþionarã ºi toate pãrþile fracþionare obþinute din produsul anterior, pânã când partea fracþionarã este nulã sau a fost obþinut numãrul de cifre dorit. Rezultatul conversiei pãrþii fracþionare este constituit din pãrþile întregi ale produselor, luate în ordinea apariþiei.

2. Tipuri de registre ale procesoarelor.
Registrele reprezintã o memorie foarte rapidã a procesorului în care se pãstreazã codul instrucþiunilor, datele de prelucrat, rezultatele prelucrãrilor. Cele mai importante registre sut:
• registrul acumulator - pãstreazã unul dintre operanzii unei instrucþiuni de calcul, fiind
totodatã ºi destinaþia rezultatului operaþiei
• registrul numãrãtor de adrese al programului - aratã adresa, în memoria internã, unde se aflã
stocatã urmãtoarea instrucþiune de executat
• registrul indicatorilor de condiþii – sunt poziþionaþi automat în urma efectuãrii anumitor
operaþii
• registrul de instrucþiuni - memoreazã instrucþiunea ce se executã.
• registrul de adresare a memoriei - pãstreazã adresa curentã folositã pentru efectuarea
accesului la memorie.

3. Indicati principalele grupe de instructiuni ale procesoarelor.
• instrucþiuni generale
o MOV - mutare de informaþie,
o PUSH - punere de informaþii în memoria organizatã ca o stivã,
o POP - aducerea informaþiei din memoria stivã;
• instrucþiuni de intrare/ieºire
o IN - depunerea în registrul acumulator a informaþiei stocate în registrul de intrare/ieºire (portul de date),
o OUT - scrierea în portul de date a informaþiei aflate în registrul acumulator;
• instrucþiuni aritmetice
o adunare (ADD, ADC, INC etc.),
o scãdere (SUB, DEC, NEG, CMP etc.),
o înmulþire (MUL, IMUL etc.),
o împãrþire (DIV, IDIV etc.);
• instrucþiuni de **** a ºirurilor de biþi
o operaþii logice (NOT, AND, OR, XOR, TEST),
o deplasare (SHL, SAL, SHR, SAR),
o rotire (ROL, ROR, RCL, RCR);
• instrucþiuni de transfer
o salt necondiþionat (CALL, RET, JMP),
o salt condiþionat - prin testarea indicatorilor de condiþii (JC, JNC, JE, JG, JL etc.),
o cicluri (LOOP etc.),
o întreruperi (INT, IRET etc.);
• instrucþiuni de sincronizare externã: HLT, WAIT, NOP etc.

4. Discurile magnetice
• discuri flexibile (floppy disc )- un solitar platan - dischetã
• discuri dure (harddisc) - conþin mai multe platane - hardisk

5. Tastatura. Categorii de butoane.
Pentru sistemele de calcul ce utilizeazã terminale memorie, tastatura este consideratã un dispozitiv periferic separat, din clasa dispozitivelor periferice de intrare.
Prin intermediul tastaturii utilizatorul poate transmite comenzi calculatorului. Comenzile se introduc sub forma unui ºir de caractere (litere, cifre, semne speciale, caractere de control). Fiecare caracter se genereazã prin acþionarea uneia sau mai multor taste (butoane; keys). Acþionarea unei taste sau combinaþii de taste are ca consecință închiderea unui circuit electronic prin care se genereazã un cod unic, care este codul ASCII (sau Unicode) al caracterului respectiv.
Orice tastaturã modernã are patru blocuri de taste:

1. Tastatura maºinii de scris
Sunt disponibile butoane pentru introducerea urmãtoarelor date simple:
• cifre,
• literele mari ºi mici,
• semne speciale,
• bara de spaþiu,
• retur de car (CR - Carriage Return),
• salt la linie nouã (LF - Line Feed),
• saltul cursorului cu un numãr de coloane (TAB),
• întreruperea unei activitãþi (ESC - Escape),
• tipãrirea imaginii ecranului sau memorarea acesteia (Print Screen),
• suspendarea temporarã a executãrii unui program (Pause/Break).

2. Tastatura de editare
Editarea unui text constã în scrierea textului ºi corectarea acestuia. Textul este afiºat pe ecran. Acolo apare ºi o barã luminoasã sau un indicator singular (cursor) care aratã poziþia în care va fi inserat urmãtorul caracter. Sunt disponibile urmãtoarele butoane:
tastele sãgeþi (pentru deplasarea cursorului),
tastele Page Up ºi Page Down care comandã deplasarea cursorului în sus/jos cu un anumit numãr de rânduri,
tastele Home ºi End care comandã deplasarea cursorului la începutul/sfârºitul textului,
tasta Insert pentru alegerea tipului de corecturã (cu suprascriere sau cu inserare),
tastele pentru ºtergere
Delete - ºterge caracterul din poziþia cursorului,
Backspace - ºterge caracterul de la stânga cursorului).
3. Tastatura numericã
Tastatura numericã conþine tastele pentru cifre ºi operaþiile aritmetice: + (adunare), - (scãdere), * (înmulþire) , / (împãrþire) ºi . (punct) ca separator între partea întreagã ºi partea zecimalã a unui numãr (conform sistemului englezesc de scriere).
4. Tastele funcþionale
Tastele funcþionale sunt cele 12 butoane F1, F2, ..., F12 cãrora li se pot asocia diferite acþiuni de cãtre programatorul de aplicaþii. Un utilizator, cândva de utilizarea tastelor funcþionale, în cadrul unei noi aplicaþii, trebuie sã inventarieze lista asocierilor. Aplicaþii diferite fac asocieri diferite, pentru aceeaºi tastã. Chiar în cadrul aceleiaºi aplicaþii, asocierea se poate schimba de la un nivel funcþional la altul.

Unele taste sunt de tip cald (hotkeys), iar altele de tip rece (coldkeys). Tastele reci nu genereazã cod cãtre calculator ci se folosesc împreunã cu tastele calde pentru a realiza combinaþii. Tastele reci sunt: Shift, Ctrl, Alt.
Exemple de combinaþii folosite de majoritatea programelor aplicative.
• Ctrl+N (pentru lansarea unui nou proiect: program, document, imagine, desen tehnic etc; New),
• Ctrl+O (încarcã un proiect existent pentru actualizare, tipãrire etc; Open),
• Ctrl+S (înregistreazã pe un suport de memorare externã proiectul curent; Save),
• Ctrl+P (imprimã imaginea proiectului curent folosind o imprimantã sau trimite proiectul prin intermediul unui adaptor de tip fax; Print),
• Ctrl+X (mutã o parte a unui proiect într-o zonã a memoriei RAM, numitã clipboard; Cut),
• Ctrl+C (copiazã o parte a unui proiect în clipboard; Copy),
• Ctrl+V (copiazã conþinutul zonei clipboard în proiectul curent, în locul specificat de utilizator; Paste).
O tastaturã are ºi taste comutator (cu douã stãri):
• CapsLock (asigurã comutarea între starea care genereazã litere mici ºi starea care genereazã litere mari),
• NumLock (comutã între dispoziția numericã ºi starea de editare pentru blocul tastelor numerice),
• Insert (comutã între corectura prin inserare ºi corectura cu suprascriere).

5. Componentele fizice ale unei retele locale:
LAN (Local Area Network) - aria de rãspândire nu depãºeºte 2 km ºi deservesc o societate comercialã. Reþelele locale sunt formate de regulã din calculatoarele aflate într-o clãdire sau un grup de clãdiri.
Componentele hardware specifice unei reþele locale:
• Cabluri:
coaxiale
fire torsadate
fibre optice
• Module de interfaþã cu reþeaua - (NIC - Network Interface Card)
• Tranceviere - receptoare-transmiþãtoare pentru conectare la LAN
• Huburi pentru cablaje - echipamente utilizate pentru extinderea zonei de acoperire a reþelei
• Repetitoare - echipamente ce amplificã semnalele pentru a mãri distanþa fizicã pe care poate
acþiona un LAN
• Punþi (bridge) - prelucreazã datele în funcþie de adresa destinatarului ºi adresa expeditorului
• Rutere (router) - echipamente de dirijare a traficului de date
• Porþi (gateway) - echipamente utilizate pentru conectarea unor reþele de calculatoare care folosesc
protocoale diferite

7. Realizati o scurta descriere a modulelor software pentru tratarea cererilor de intrare/iesire
Modulele software pentru tratarea cererilor de intrare/ieºire de cãtre sistemul de operare se numesc drivere. Fiecare dispozitiv periferic are asociat un driver.
În general, orice driver menþine o coadã a cererilor de intrare/ieºire lansate de unul sau mai multe procese ºi pe care le prelucreazã într-o anumitã ordine (în funcþie de timpul lansãrii cererii sau conform unei liste a prioritãþilor).
Un driver este rãspunzãtor de satisfacerea cererilor de transfer de informaþie, de tratarea erorilor ce pot apãrea la realizarea unei operaþii fizice º.a.
Un program utilizator poate efectua operaþii de intrare/ieºire la nivelul unui driver, totuºi programul sãu nu mai este independent de dispozitiv. De aceea, pentru operaþiile de intrare-ieºire se utilizeazã apelurile sistem sau diferitele proceduri specializate puse la dispoziþie de mediile de programare.

8. Criterii (caracteristici) utilizate in clasificarea sistemelor de operare si feluri de sisteme rezultate.
Caracteristici aler sistemelor de operare:
• modul de introducere a programelor în sistem:
i. sisteme de operare seriale
ii. sisteme de operare paralele
iii. sisteme de operare cu introducerea lucrãrilor de la distanþã.
• modul de planificare a proceselor
i. sisteme de operare orientate pe lucrãri ce admit ca unitate de planificare lucrarea (job) alcãtuitã din unul sau mai multe programe succesive ale aceluiaºi utilizator
ii. sisteme de operare orientate pe proces care admit ca unitate de planificare procesul
• numãrul de programe prezente simultan în memorie
i. sistemele cu monoprogramare
ii. sistemele cu multiprogramare
• modul de întrebuințare a resurselor
i. sisteme de operare cu resurse alocate
ii. sisteme de operare în timp real
iii. sisteme cu resurse partajate
• numãrul de utilizatori ce pot folosi sistemul în acelaºi timp:
i. sisteme monoutilizator
ii. sisteme multiutilizator

9. Realizati o scurta prezentare a structurii de ansamblu a unui sistem de operare.
Un sistem de operare - o colecþie de proceduri cu funcþii precise ºi cu o interfaþã bine precizatã între
acestea.
Serviciile (apelurile sistem) furnizate de sistemul de operare, sunt solicitate prin încãrcarea anumitor registre (ale UCC) cu informaþia necesarã sau depunerea acestei informaþii în memoria stivã ºi apoi provocarea unei întreruperi cunoscutã sub numele apel supervizor sau apel nucleu. Acest apel determinã trecerea sistemului de calcul din mod utilizator în mod nucleu (supervizor) ºi transferã controlul sistemului de operare. Sistemul de operare analizeazã parametrii apelului pentru a-l identifica, iar apoi apeleazã procedura de serviciu necesarã. Aceastã descriere sugereazã scheletul unui sistem de operare:
• un program ce invocã o procedurã de serviciu;
• bibliotecã de proceduri de serviciu ce corespund apelurilor sistem;
• bibliotecã de proceduri utilitare pentru procedurile de serviciu.
Pentru a-ºi îndeplini funcþiile, majoritatea sistemelor de operare sunt structurate pe douã straturi:
• stratul logic - asigurã interfaþa între utilizator ºi sistem (prin comenzi, instrucþiuni extinse ºi mesaje;
• stratul fizic - rutinele de tratare a întreruperilor software
Tendinþa în realizarea sistemelor de operare moderne este de a implementa cea mai mare parte a funcþiilor sistemului de operare sub formã de procese utilizator. Pentru a solicita un serviciu, un proces utilizator (numit ºi proces client) emite o cerere unui proces de serviciu, care rezolvã solicitarea ºi oferă clientului rãspunsul. Aceastã comunicaþie între clienþi ºi procesele de serviciu este asiguratã de nucleul sistemului de operare.

oanamuseum · Junior Data inscrierii: 01/Feb/2009 Mesaje: 14

http://ia-premiu.com/index.php?r=Uigi