Sem .II - Th. de comercializare si cooperare internationala

mishu

Aici puteti rezolva si compara grilele de pe sem II. Succes!!

alexis · Junior Data inscrierii: 19/Mai/2007 Mesaje: 3

stie cineva de unde gasesc si eu mai numeroase informatii despre franciza?

richard · Junior Data inscrierii: 24/Mai/2007 Mesaje: 5

1 f
2?
3 f
4 a
5a
6f
7 a
8 f
9 a
10 a
11 a
12 a
13 f
14 f
15 ?
16 f
17 f
18 ?
19 f
20 ?
21 f
22 f
23 a
24 a
25 f
26 f
27 f
28 a
29 a
30 a
31 a
32 f
33 a
34 a
35 a
36 a
37 a
38 a
39 a
40 f
41 f
42 f
43 f
44 f
45 f
46 f
47 ?
48 a
49 a
50 a
51 a
52 f
53 f
54 a
55 f
56 f
57 f
58 a
59 a
60 a
61 a
62 ?
63 a
64 f
65 a
66 a
67 a
68 f
69 a
70 a
71 f.
multiple choice
72 b
73 b
74 c
75 a
76 c
77 c
78 b
79 b
80 a
81 c
82 c
83 a
84 c
85 b
86 c
87 a
88 a
89 c
90 c
91 b
92 c
93?
94?
95 b
96a
97 ?
98 b
99 b
100 b
101 a
102 a
103 b
104 -109 ???
110 b
111 c
112 c
113 c
114 b
115 c
116 c
117 a
118 b
119 b
120 c
121 b
122 a
123 c
124 b
125 b
126 a
127 c
128 a
129 b
130 b
131 a
132 c
133 ?
134 b
135 b
136 ?
137 b
138 a
139 c
140 c
141 b
142 c
143 b
144 a
145 c
146 c
147 c
148 c
149 b
150 c
151 c
152 c
153 d
154 b
155 a
156 b
157 c
158 d
159 ?
160 ?
161 a
162 d
163 b
164 c
165 b
166 c
167 c
168 b
169 a
170 c
171 - 176 ?
177 a
178 a
179 c
180 b
181a
Completion
182 licentierea
183 capacitatea
184 specialitate
185 ???
186 consultanta inginereasca
187 caietul de sarcini
188 oredine de plata / ordin cu limita de pret / ordine de stopare
189 futures
190 < 200
191 fungibila / standardizata / depozitata
192 pe bani gheata / contracte la termen
193 forward / futures si options
194 ordinele
195 marfuri
196 cash / futures
197 apel in marja / anula
198 casa de compensatie
199 optiunea de cumparare
200 valori
201 contractele pe bani gheata ( au comptant )
202 contracte ample / contracte conditionate
203 contracte ferme
204 optinunea de vanzare
205 marcarea la piata
206 forward / futures / options
207 formare a cursurilor
208 zona libera vamala
209 importul temporar
210 operatiunea de drawback
211 care sunt prohibite la import
212 creditul furnizor
213 creditul cumparator
214 forfetarea exportului pe credit
215 aceasta tehnica
216 chiriasul uitilizator
217 subproductia / coproductia
218 subcontractarea
219 back
220 experimental
221 eurocreditele

matching

222 g
223 f
224 h
225 c
226 e
227 a
228 b
229 d
230 i

231 c
232 g
233 d

234 c
235 f
236 d

237 - 244 ???

245 b
246 e
247 d
248 f
249 c
250 a

test 2

1 f
2 a
3 f
4 f
5 a
6 a
7 ?
8 f
9 f
10 a
11 f
12 a
13 f
14 f
15 a
16 a
17 f
18 f
19 a
20 a
21 f
22 a
23 f
24 a
25 a
26 f
27 f
28 a
29 f
30 a
31 a
32 a
33 f
34 f
35 f
36 f
37 a
38 a
39 a
40 f
41 f
42 a
43 f
44 f
45 a
46 f
47 f
48 a
49 f
50 a
51 a
52a
53 f
54 a
55 f
56 a
57 a
58 f
59 a
60 a
61 a
62 f
63 a
64 a
65 a

multiple choice

66 a
67 c
68 c
69 a
70 b
71 b
72 c
73 a
74 b
75 ??
76 d
77 a
78 a
79 b
80 a
81 c
82 d
83 a
84 c
85 d
86 d
87 c
88 b
89 a
90 c
91 b
92 c
93 a
94 b
95 a
96 c
97 d
98 b
99 c
100 a
101 c
102 b
103 d
104 a
105 b
106 b
107 b
108 a
109 c
110 d
111 a
112 a
113 b
114 c
115 d
116 c
117 b
118 b
119 c
120 c
121 c
122 a
123 c
124 b
125 d
_________________
Anul III Mk

nicu21 · Junior Data inscrierii: 29/Mai/2007 Mesaje: 4

multumesc mult Richard, pt raspunsuri
chiar ma gandeam cum o sa ma descurc, ca din pacate nu am cartea!
multumesc mult!

urechedan · Trimis: 01/06/2007 09:06 Titlul subiectului: salut

cate teste se dau la examen...eu stiu de 1 singur test de 20 de intrebari.....se da altfel acum????
_________________
Mark si afaceri ec internationale an III ID

gabir · Trimis: 09/06/2007 18:39 Titlul subiectului: tehn

cei care au dat examen la tehnici ne pot spune si noua daca ati avut grila cu completati si cu matching

mirceall · Junior Data inscrierii: 06/Iun/2007 Mesaje: 9

sau sat din toate din pacate . 2 cu .... 2 cu matching restul cu ad sau fals , sau a-b-c

claudia22 · Trimis: 11/06/2007 18:39 Titlul subiectului: tehnici de coop sem 2 banca 2

ww
TRUE/FALSE
F 1. Aliantele si cooperarile internationale au aparut incepand cu anii ’40 – ’50 si depasesc cadrul strict alschimbului de marfa si orizontul de timp specific contractelor de import – export traditionale.
T 2. Aliantele competitive sunt retele complexe de comunicatii ce se stabilesc intre firme in vederea realizarii unor obiective lucrative in domeniul marketingului si in cel comercial.
T3. Aliantele competitive urmaresc realizarea unor scopuri strategice, a unor obiective pe termen scurt, cumar fi:cresterea competitivitatii internationale; lupta de concurenta; depasirea unor obstacole de politica comerciala.
F4. Aliantele strategice s-au profilat in ultimile trei decenii si treptat au transformat una dintre cele maiimportante strategii ale companiilor transnationale; mai mult se constata cu surprindere, ca putine aliante se stabilesc intre rivali.
T 5. Aliantele financiare sunt incheiate cu scopul de a restrânge riscurile financiare asociate unui proiect investitional.
F 6. Aliantele de marketing au ca scop realizarea in comun a unor articole sau servicii.
F 7. Principalul dezavantaj al aliantei de marketing piggyback este faptul ca rider-ul detine controlul asupra vanzarilor si depinde de bunavointa carrier-ului.
T 8. Continutul tehnologiei se refera la cunostintele tehnice in domeniul producerii unui produs, dar si la cunostintele necesare pentru realizarea unui anumit tip de activitate a unui proces, cum ar fi o activitate comerciala, de turism, etc.
F 9. Productia sub licenta presupune anumite interese comune ale cesionarului si cesionatului, colaborare in productie si comercializare si de regula, un sistem de relatii pe termen mai concis si mediu.
F 10. Modalitatea de internationalizare reprezinta o modalitate preferata de firmele mari care dispun de capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de productie in strainatate.
F 11. Un obiectiv al licentierii este acela ca prin licentiere firma poate oferi marfa pe piata mai repede dar cu costuri mai ridicate.
T 12. Sistemul licentelor grupate, care obliga beneficiarul sa cumpere un sir de alte licente corelate cu cea principala este un abuz practicat la licentiere.
T 13. Licenta neexclusiva (simpla), constituie acea forma de licenta a brevetului de inventie, prin care licentiarul isi rezerva atat dreptul de a folosi, in continuare, inventia in scopuri proprii, cat si dreptul dea acorda licente similare tertilor.
T 14. Licentiarul poate avea in vedere cu precadere procurarea de know-haw, prin intermediul cercetarilor facute in strainatate si stimularea exporturilor de masini si utilaje.
F 15. Licentiatul urmareste prin incheierea contractului de licenta respectarea barierelor vamale nationale, care intarzie sau fac neeconomic importul articolului respectiv.
T 16. Subproductia cuprinde toate operatiile bazate pe relatii contractuale intre o firma principala (ordonator) si una sau mai multe firme executante in temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza documentatiei
tehnologice a ordonatorului, produse finite sau subansamble, componente, piese care sunt livrate
contra cost ordonatorului, acesta asigurand si comercializarea (integrala sau partiala) a produsului finit pe piata internationala, sub marca sa.
F 17. Subproductia de capacitate inseamnã înfăptuirea de catre subproducatori, in urma unei specializari maiaccentuate a unor piese, componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit laordonator.
F18. Coproductia internationala consta in intelegerea dintre maxim patru firme sau tari distincte de a fabrica independent, sub formă tehnic, anumite subansamble si de a-si livra elementele confecționate pentru a se efectua asamblarea in vederea obtinerii produsului finit.
T 19. Exportul de obiective industriale consta in construirea de obiective industriale in tara beneficiarului prin efectuarea de catre exportator – solitar sau impreunã cu terte firme a unor activitati cum ar fi:furnizarea si montarea instalatiilor tehnologice, executarea lucrarilor de montaj, constructii si ingineriecivila, aprovizionarea cu factori de productie, formarea fortei de munca.
T 20. Operatiunile de consultanta si asistenta inginereasca poate cuprinde o gamã larga de operatiuni,mergand de la simpla consultatie acordata beneficiarului, pana la realizarea unui obiectiv la cheie, incluzand pregatirea specialistilor si a personalului necesar functionarii normale a obiectivului.
T 21. Licitatiile sunt tranzactii bazate pe concurenta, principalul element concurential fiind pretul dar pot aparea si alte elemente cum ar fi conditiile de plata, de creditare, de acordarea unor gratuitat.
F 22. Achitarea contravalorii marfii cumparate in cadrul licitatiei, reprezintă conditia luarii in posesie de catre cumparator, societatea de licitatie ingrijindu-se de plata contravalorii marfii vandute.
F 23. Caietul de sarcini sau de conditii este documentul cel mai important al mecanismului unei licitatii de import, indeplineste functia de cerere de oferta si intocmirea lui cade in sarcina vanzatorului.
T 24. Bursele de marfuri clasice sunt piete organizate, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru anumite categorii de produse si servicii in scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate contractuala.
F 25. Contractele conditonale sunt contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la termenul convenit asa cum au fost contractate.
T 26. Contractul forward este de fapt contractul clasic de vanzare cumparare incheiat pe piata fizica comerciala sau, in functie de obiect, pe piata fizica financiara..
F 27. Cel care isi asumã raspunderea preluarii marfii, in cazul unui contract futures, (cumparatorul) deschide o poziþie “scurta” in timp ce vanzatorul futures deschide o pozitie “lunga”.
T 28. Casa de compenstie (de clearing) asigura ata marcarea zilnica la piata a pozitiilor futures, cat si compensatia globala a tranzactiilor care se fac la bursa.
F 29. Hedgingul de cumparare care este realizat de operatorul care la un moment dat detine in stoc, cumpara sau preconizeaza sa produca o cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar echivalent de contracte futures.
T 30. Optiunile pe contracte futures cu marfa sunt frecvent utilizate in tranzactiile comerciale
internationale pentru scop de acoperire a riscului de pret la marfa fizicã (hedging), reprezentand o
alternativa la acoperirea prin contracte futures.
T 31. In practica internationala, facilitatilor de natura vamala le sunt asociate facilitati de natura fiscala, zonele respective purtand denumirea de zone libere.
F 32. Antrepozitele sunt acelea in care marfurile din import introduse direct in ele beneficiaza de suspendarea totala a taxelor si restrictiilor vamale.
F 33. Portul liber este un port al unei tari riverane in care s-au construit facilitati de depozitare si distributie a marfurilor pentru o tara vecina, facilitatile acordate consimt ca marfurile de tranzit sa nu fie supuse taxelor vamale, controlului asupra importului sau alte formalitati de intrare iesire specifice tarii riverane.
F 3 4. Operatiunea de drawback consta in realizarea unor importuri care sunt destinare reexportului imediat sau care frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe.
F 35. Sursele externe provin din incasarile din exporturile de marfuri si prestarile de servicii, repatrierile de capital, si sunt reprezentate in principal de creditele, subventiile si primele pentru comert exterior.
F 36. Creditele de export pot fi acordate numai producatorilor exportatori sau firmelor comerciale de export.
T 37. Creditele cumparator sunt acordate de regula, de banci sau institutii specializate in finantarea exporturilor din tara exportatorului, in acest scop incheindu-se o conventie de credit intre importator sau banca sa si banca exportatorului.
T 38. Spre deosebire de scontare, tehnica de forfetare a exportului pe credit nu da institutiei financiare drept de recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului.
T 39. Leasingul este si o forma accesibila de privatizare a intreprinderilor de stat, fiind adeseori o prima treapta in acest proces complex, cu numeroase consecinte sociale si economice.
F 40. Finantatorul este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in investitii pe durata medie sau lunga, in conditii optime de rentabilitate si are interesul de a folosi un bun fara a investi in achizitionarea lui destul de mult.
F 41. Leasingul indirect se realizeaza prin incheierea contractului intre producator (furnizor) exportator si utilizator, finantarea fiind facutã de catre furnizor.
T 42. Societatile de leasing pot fi si societãtile de asigurare – care procedeaza similar cu societatile financiare.
F 43. Operatiuni de hire, renting – sunt operatiuni de leasing pe termen lung sau extrem lung si cuprind inchirierile cu ziua sau cu ora (in singular al mijloacelor de transport sau a unor utilaje de constructii).
F 44. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent si este de regulã de 15 pana la 25 ani; deci emisiunea de obligatiuni este o forma de mobilizare a creditului pe termen lung.
F 4 5. Garantiile bancare se emit doar cand banca din tara exportatorului instructeaza o banca straina sa stabileasca o garantie in favoarea cumparatorului.
F 46. Cooperarea industriala cuprinde operatiuni care nu merg mai departe decat simpla vanzare–cumparare de bunuri si servicii si presupune crearea comunitatii de interese intre parti (apartinand unor tari diferite) in domeniul productiei, al transferului de tehnologie, al marketingului si comercializarii, in vederea asigurarii pentru parteneri a unor avantaje reciproce.
T 47. Specific licentierii este faptul ca se transfera in esenta cunostinte tehnice, inventii, care sunt folosite de beneficiar in activitatea sa de productie si îngăduie fabricarea de produse sau câștigarea de servicii.
F 48. Producta sub licenta presupune anumite interese comune ale cesionarului si cesionatului, colaborare in productie si comercializare si de regula, un sistem de relatii atat pe termen compact cat si pe termen mai lung.
T 49. Modalitatea de internationalizare a afacerilor firmei reprezinta o modalitate preferata de firmele mici care nu dispun de capitalul si experienta necesare pentru a crea o societate mixta sau o filiala de productie in strainatate.
T 50. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de licenta sunt de doua categorii: licenta pentru inovație curenta si licenta pentru tehnologia curenta si viitoare.
T 51. Principalele componente ale know-how ului sunt: abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice si procedeele.
F 52. Experienta tehnica – se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activitate industriala, experienta tehnica fiind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica.
T 53. Din punct de vedere al franchisorului, limitele sistemul de franchising se refera la: consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; selectarea beneficiarilor corespunzatori si complicații de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
F 54. Din punctul de vedere al ordonatorului, subcontractarea este o forma de realizare a productiei in varianta centralizata, spre deosebire de productia integrata care presupune realizarea intregului volum de marfuri repartizate pietei sau a tuturor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme.
F 55. In subproductia internationala, firma principala deplaseaza in strainatate toata puterea de productie, substituind astfel relatia traditionala productie – export, cu un raport mai complex, transfer de documentatie tehnica-import produse sau componente-export.
T 56. Contractul de coproductie internationala prevede, printre altele: cantitatea de produse pe care o vor altera intre ei partenerii, graficul livrarilor si modalitatile in care se vor efectua decontarile intre parteneri, etc.
T 57. Strategiile de joint venture sunt: strategia de integrare succesiva si strategia “panza de paianjen” care este utilizata in special in indistria automobilelor.
F 58. Exportul de obiective industriale consta in construirea de obiective industriale in tara beneficiarului prin efectuarea de catre importator – singur sau impreuna cu terte firme a unor activitati cum ar fi: furnizarea si montarea instalatiilor tehnologice, executarea lucrarilor de montaj, constructii si inginerie civila, aprovizionarea cu factori de productie, formarea fortei de munca.
T 59. Exportul de obiective industriale se manifesta in mai multe variante, una dintre ele este si contractul la cheie – in acest caz exportatorul isi asumã fata de client responsabilitatea realizarii intregului obiectiv industrial – proiectare, punere in functiune, asistenta in exploatare, potrivit prevederilor contractuale.
T 60. Operatiunile de innobilare sunt de fapt operatiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse semifabricate, cum ar fi de exemplu prelucrarea in lohn activ sau pasiv.
T 61. Scrisoarea de garanþie bancara este un angajament scris asumat de o banca in favoarea unei persoane, denumita beneficiar, de a plati acestuia o suma de bani, in cazul in care o alta persoana, denumita ordonator, in contul careia se emite garantia, nu a onorat o anumita obligatie asumata printr-un contract fata de beneficiarul garantiei.
F 62. Leasingul ca metoda de privatizare presupune incheierea unui contract de leasing intre un operator oarecare si stat, contract ce presupune inchirierea unor bunuri aflate in proprietatea statului, unui locatar particular, presupunand in final posibilitatea unei achizitionari ulterioare, ce il determina pe utilizator sa foloseasca bunurile inchiriate in mod rational.
T 63. Euroobligatiunile reprezinta o investitie care da dreptul detinatorului lor sa obtina un venit ce reprezinta o dobanda pentru imprumutul acordat emitentului.
F 64. Ca si in cazul actiunilor, pentru obligatiuni exista probabilitatea negocierii lor pe piata secundara la o valoare de piata, care difera de cea nominala, pretul variind in functie de cererea pentru titlul respectiv.
F 65. Specific forfetarii este faptul ca se aplica atat creantelor pe termen scurt, cat si celor provenite din exporturile pe credit cu scadenta mijlocie.

MULTIPLE CHOICE
A 1. Printre ratiunile pentru care aliantele competitive au aparut sunt si urmatoarele:
a. complementaritatea tehnologica si convergenta de interese;
b. convergenta de interese si calificare si costul fortei de munca tinere;
c. complementaritatea tehnologica si calificarea fortei de munca tinere;
d. convergenta de interese si accesul la resurse secundare;
C 2. Principalele caracteristici ale cooperarii industriale sunt:
A. centrul operatiunilor este în domeniul productiei;
B. cooperarea industriala poate fi privita ca o conlucrare in management;
C. cooperarea se caracterizeaza printr-un regim normativ specific si o baza juridica disticta, conferitepe de o parte de mecanismul negocierii si a derularii actiunilor respective, iar pe de alta parte, de caracteristicile contractului de cooperare;
D. sporirea pozitiei competitive prin actiune comuna; punand in valoare capacitatea specifica a
fiecarui coleg printr-un aranjament de prestatii reciproce.
a. A+B+D c. A+B+C
b. B+C+D d. A+B+C+D
C 3. Aliantele competitive urmaresc dobândirea unor scopuri strategice, a unor obiective pe termen lung, cum ar fi:
A. cresterea competitivitatii internationale;
B. lupta de concurenta;
C. complementaritatea tehnologica;
D. depasirea unor obstacole de politica comerciala.
a. A+B+C+D c. A+B+D
b. A+B+C d. B+C+D
D 4. Licenþierea are urmãtoarele caracteristici:
a. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate
intelectuala; forma de cooperare industriala; modalitate de finantare a afacerilor firmei.
b. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate
industriala; forma de cooperare industriala pe termen scurt; modalitate definantare a
afacerilor firmei.
c. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate
intelectuala; forma de cooperare industriala; modalitate de finantare a afacerilor firmei.
d. forma a transferului de tehnologie; mijloc de valorificare a unor drepturi de proprietate
industriala; forma de cooperare industriala; modalitate de internationalizare a afacerilor
firmei.
A 5. Licentiatul urmareste prin incheierea contractului de licenta urmatoarele:
A. procurarea de informatii tehnice, adesea insotita de livrarea de echipamente si de know-how si
asistenta tehnica,
B. introducerea rapidã a unor tehnologii avansate si promovarea exporturilor de produse sub licenta;
C. obținerea de economii valutare pe seama reducerii importului de marfuri similare si ocolirea
barierelor vamale naþionale;
D. penetrarea, prin intermediul licentierii pe piete pe care exportul tradițional este prohibit sau dificil de realizat.
a. A+B+C c. A+C+D
b. A+B+D d. A+B+C+D
B 6. In sarcina licentiarului cad douã obligatii principale:
a. obligatia de remitere, in baza careia licentiarul trebuie sa puna la dispozitie licentiatului,
folosinta dreptului de a exploata brevetul si obligatia de a exploata licenta, exploatarea
fiind efectiva si loiala;
b. obligatia de remitere, in baza careia licentiarul trebuie sa puna la dispozitie licentiatului,
folosinta dreptului de a exploata brevetul si obligatia de garantie privind existenta si
validitatea dreptului transmis, ca de exemplu si in legatura cu exercitarea acestuia.
c. obligatia de garantie privind existenta si validitatea dreptului transmis, precum si in
legatura cu exercitarea acestuia.si obligatia de plata a pretului, licentierea avand
caracterul unui contract cu titlu oneros.
d. obligatia de a exploata licenta, exploatarea fiind efectiva si loiala si obligatia de plata a
pretului, licentierea avand caracterul unui contract cu titlu oneros.
C 7. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de licenta sunt de doua categorii:
A. licenta pentru tehnologie curenta, ce da licentiatului acces la tehnologia de care dispune
licentiatorul la timpul incheierii contractului;
B. licenta pentru tehnologia curenta si viitoare, care da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe
perioada de valabilitate a contractului;
C. licenta pentru tehnologie viitoare, ce va da licentiatului acces la tehnologia de care dispune
licentiatorul din momentul in care va incheia contractul;
D. licenta doar pentru tehnologia curenta , care da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator pe
perioada de valabilitate a contractului;
a. A+C c. A+B
b. C+D d. B+D
A 8. Principalele ingrediente ale know-how ului sunt:
a. abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice; procedeele.
b. abilitatea tehnica; calitatea managementului; cunostintele tehnice; procedeele.
c. capacitatea de fabricare; experienta tehnica; cunostintele tehnice; calitatea
managementului.
d. abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice; tăria de fabricare.
C 9. Experienta tehnica:
a. cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite
operatii specifice intreprinderii din care face parte.
b. cuprind sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica
mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la originea
avantului actual a creartiei stiintifice, ca de pildă si al prosperitatii unor firme si a unor
natiuni.
c. se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad
inalt de activitate intelectuala.
d. inglobeaza atat procedeele industriale propriu-zise, cat si tehnicile pentru aplicarea si
optimizarea acestora.
B 10. Tranzactiile de franchising s-au extins dobandind un caracter international ca urmare a unor avantaje specifice:
A. încuviințează franchisorului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia
produselor sale;
B. permit franchisorului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa, sporind astfel reputatia
produselor sale;
C. posibilitatile de a patrunde pe piete care admit numai distribuitori locali;
D. dau posibilitatea franchisorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat I-ar permite propriile mijloace.
a. A+B+C c. B+C+D
b. A+B+C+D d. A+C+D
D 11. Sistemul de franchising are si anumite limite din punct de vedere al franchiserului, ele se refera la:
a. consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; lipsa unei
independente totale de actiune
b. consumul de capital pentru initierea operatiunii; repatrierea profiturilor; selectarea
beneficiarilor corespunzatori; dificultăți de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
c. lipsa unei independente totale de actiune; selectarea beneficiarilor corespunzatori; daca
franchisingul inceteaza, nu poate beneficia de vadurile comerciale create pentru produsele
distribuite in acest sistem;
d. lipsa unei independente totale de actiune; daca franchisingul inceteaza, nu poate beneficia
de vadurile comerciale făurite pentru produsele distribuite in acest sistem;
A 12. Subcontractarea are in general doua forme:
a. subproductia de capacitate; subproductia de specialitate;
b. subproductia de capacitate; subproductia de fabricatie;
c. subproductia de capacitate tehnica; subproductia de specialitate;
d. subproductia de capacitate tehnica; subproductia de fabricatie.
C 13. Subproductia de capacitate presupune:
a. fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de
ordonator, care preia productia executantului si o desface sub marca proprie, permitand
eventual si subcontractantului sa comercializeze, pe o arie limitata si de regula sub o
marca diferita, restul productiei;
b. îndeplinirea de catre subproducatori, in urma unei simple specializari a unor piese,
componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator.
c. fabricarea de catre subcontractanti a unor produse finite identice cu cele realizate de
ordonator, care preia productia executantului si o desface sub marca proprie, permitand
eventual si subcontractantului sa comercializeze, pe o arie limitata si de regula sub
aceeasi marca, restul productiei;
d. realizarea de catre subproducatori, in urma unei specializari mai proeminente a unor piese,
componente, subansamble ce urmeaza a fi integrate in materialul finit finit la ordonator.
B 14. Dezavantajele coproductiei sunt urmatoarele:
A. din punct de vedere tehnic este necesara o riguroasa sincronizare a executarii subansamblurilor si omaxima promptitudine a livrarilor;
B. adesea, datorita transportului defectuos, a transbordarilor, ambalajului necorespunzator, se incalcagraficul livrarilor ceea ce induce perturbari in procesul de productie al unuia dintre parteneri;
C. potenteaza efectul economic al partilor contractante pentru ca fiecare este independent in
organizarea productiei in propria firma si nu poate angaja si alte raporturi de cooperare in alte
forme cu terti;
D. incercarea de a atenua aceste consecințe prin crearea unor stocuri tampon incarcã suplimentar costurile, diminuand avantajele de pret.
a. A+B+C c. A+B+C+D
b. A+B+D d. B+C+D
A 15. Tarile in curs de creștere ca gazde ale societatilor mixte au urmatoarele avantaje:
a. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii;
transfer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si
perfectionarea fortei de munca; folosirea retelelor de comercializare regionale pentru
promovarea exportului; strategia de integrare succesiva;
b. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii;
transfer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; întrebuințarea si
perfectionarea fortei de munca; utilizarea retelelor de comercializare occidentale pentru
promovarea exportului; economisirea si sporirea resurselor valutare;
c. dezvoltarea industriei si a infrastructurii; transfer de metode moderne de gestiune si
organizare a productiei; utilizarea si perfectionarea fortei de munca; utilizarea retelelor de
comercializare occidentale pentru promovarea exportului; economisirea si sporirea
resurselor valutare;strategia de integrare succesiva;
d. acces la tehnologiile industriale moderne; dezvoltarea industriei si a infrastructurii;
transfer de metode moderne de gestiune si organizare a productiei; utilizarea si
perfectionarea numai a fortei tinere de munca; utilizarea retelelor de comercializare
regionale pentru promovarea exportului; economisirea si sporirea resurselor valutare;
C 16. Licitatiile se clasific dupa mai multe criterii:
a. dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii in actul de vanzare
cumparare; dupã regimul juridic si posibilitatile de participare; dupa locul organizarii;
dupa marimea partizilor de marfuri comercializate; dupa natura obiectului tranzactiei;
b. dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii in actul de vanzare
cumparare; dupã regimul juridic si posibilitatile de participare; dupa locul organizarii;
dupa marimea partizilor de marfuri comercializate;
c. dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii in actul de vanzare
cumparare; dupã regimul juridic si posibilitatile de participare; dupa frecventa
organizarii; dupa marimea partizilor de marfuri comercializate; dupa natura obiectului
tranzactiei;
d. dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii in actul de vanzare
cumparare; dupã regimul juridic si posibilitatile de participare; dupa frecventa
organizarii; dupa marimea partizilor de marfuri comercializate; dupa natura partizilor de
marfuri comercializate.
D 17. Dup natura obiectului tranzactiei licitatiile se clasifica:
a. licitatii pentru vanzare; licitatii pentru cumparare;
b. licitatii pentru produse finite; licitatii pentru servicii;
c. licitatii pentru produsele cu amanuntul; licitatii pentru produse cu ridicata;
d. licitatii pentru articolele de baza; licitatii pentru produse finite; licitatii pentru servicii;
A 18. Etapele ale pregatirii, organizarii si desfasurarii licitatiilor, din punct de vedere al organizatorilor sunt
urmatoarele:
a. anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor; elaborarea
documentelor licitatiei, cu deosebire intocmirea caietului de sarcini; receptionarea
ofertelor si garantiilor; preselectia; deschiderea, evaluarea, analiza si compararea ofertei;
angajarea de tratative; adjudecarea; comunicarea rezultatului licitatiei; restituirea
garantiilor.
b. anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor; elaborarea
documentelor licitatiei, cumpararea caietului de sarcini; participarea la tratative; primirea
rezultatului.
c. cumpararea caietului de sarcini; elaborarea ofertei; preselectia; deschiderea, evaluarea,
analiza si compararea ofertei; angajarea de tratative; adjudecarea; incheierea contractului,
negocierea pretului;
d. adjudecarea; incheierea contractului; angajarea de tratative; adjudecarea; comunicarea
rezultatului licitatiei; restituirea garantiilor; incheierea contractului, cumpararea caietului
de sarcini.
C 19. Sursele externe:
a. provin din incasarile din exporturile de marfuri si prestarile de servicii, repatrierile de
capital, si sunt reprezentate in de seamă de creditele, subventiile si primele pentru comert
exterior;
b. se refera si la exporturi si la importuri, dar intr-o masurã mai mare la exporturi;
c. vizeazã finantarea din surse variate: ajutor bi si multilateral pentru dezvoltare, donatii si
credite acordate in conditii avantajoase in ceea ce priveste dobanda si termenul,
mijloacele financiare guvernamentale sau sprijinite de catre stat, acordate in conditii
comerciale;
d. vizeazã finantarea din surse variate: ajutor bi si multilateral pentru dezvoltare, donatii si
credite acordate in conditii de piata in ceea ce priveste achitarea subventiilor de export.
D 20. Creditul de accept in favoarea exportatorului:
a. apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile **** in
conventia de credit, nu accepta cambii trase asupra sa in favoarea importatorului si
destinate sa achite exportatorul care este clientul ei;
b. apare in cazul in care partenerul de contract, din deosebite motive, accepta utilizarea
titlurilor de credit si exportatorul are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale;
c. apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile **** in
conventia de credit, accepta cambii trase asupra sa in favoarea importatorului, banca
comerciala accepta cambia pentru o scadenta ce nu depaseste de regulã, 60 de zile;
d. apare in cazul in care concubinul de contract, din diferite motive, nu accepta utilizarea
titlurilor de credit, exportatorul are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii sale,
banca comerciala accepta cambia pentru o scadenta ce nu depaseste de regulã, 180 de
zile.
D 21. In creditul cumparator, exportatorul este:
a. participa la mobilizarea fondurilor, el fiind platit pe loc de catre importator, valoarea
creditului se situeaza de regula intre 75...90% din valoarea marfii;
b. participa la mobilizarea fondurilor, el fiind platit in maxim 15 zile de catre importator,
valoarea creditului se situeaza de regulaiîntre 50...75% din valoarea marfii;
c. exonerat complet de cerintele mobilizarii fondurilor, el fiind platit pe loc de catre
importator, valoarea creditului se situeaza de regulaiîntre 50...75% din valoarea marfii;
d. exonerat complet de cerintele mobilizarii fondurilor, el fiind platit pe loc de catre
importator, valoarea creditului se situeaza de regula intre 75...90% din valoarea marfii;
C 22. Orice operatiune de factoring implica trei parti:
A. furnizorul (exportatorul) – sau aderentul;
B. societatea specializata de factoring – factorul;
C. comisionarul care incaseaza creantele sub forma de facturi;
D. clientul – cumparatorul.
a. A+B+C c. A+B+D
b. B+C+D d. A+C+D
B 23. In functie de momentul in care factorul face plata contravalorii facturilor se disting:
A. factoringul clasic;
B. factoringul la scadenta;
C. factoringul simplu;
D. factoringul cu plata nespecificata.
a. B+C+D c. A+C+D
b. A+B d. B+C
A 24. Societatile de leasing pot fi:
a. societati generale de leasing; societati de leasing intermediare; societatile de leasing
integrate; bancile si societatile financiare; societatile de asigurare;
b. societati regionale de leasing; societati de leasing intermediare; societatile de leasing
integrate; bancile si societatile financiare;
c. societati generale de leasing; societati de leasing intermediare; societatile de leasing
asociate; bancile si societatile financiare; societatile de asigurare;
d. societati regionale de leasing; societati de leasing intermediare; societatile de leasing
asociate; bancile si societatile financiare; societatile de asigurare;
C 25. Societatile de leasing intermediare:
a. opereaza cu o gama larga de produse, achizitionand echipamente de la diversi producatori
pe baza specificatiilor beneficiarilor;
b. furnizeaza fonduri marilor producatori care infiinteaza societati de leasing integrate
pentru finantare;
c. desfasoarã activitati de mijlocire, proprietatea asupra echipamentelor apartinand
finantatorilor;
d. opereaza cu o gama mai restransa de produse, incheie aranjamente cu marii producatori
care infiinteaza societati de leasing integrate pentru finantare.
B 26. In functie de continutul ratei de leasing raportata la pretul de export distingem:
A. leasing financiar
B. leasingul experimental
C. leasingul functional
D. master leasingul
a. A+B+D c. B+D
b. A+C d. A+B+C+D
C 27. Leasingul functional :
a. presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte din pretul de export al
obiectului contractului si in întâia perioada de inchiriere sa se realizeze intregul pret de
export al obiectului contractat;
b. cuprinde operatiunile prin care proprietarul avand urgenta nevoie de fonduri banesti, isi
vinde intreprinderea unei societati de leasing si apoi o inchiriaza printr-un contract
obisnuit;
c. presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte din pretul de export al
obiectului contractului. In acest tip de leasing, accentul cade pe serviciile furnizate de
societatea de leasing, neexistand, de regula, o relatie directa intre pretul la care a fost
achizitionat echipamentul de catre societatea de leasing si chiria perceputa;
d. presupune ca in perioada de inchiriere (prima inchiriere) sa se realizeze intregul pret de
export al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare precum si un beneficiu.
A 28. Garantiile bancare pot fi emise in doua modalitati:
a. direct – cand se emit prin intermediul bancii din tara exportatorului in favoarea
cumparatorului si indirect – cand banca din tara exportatorului instructeaza o banca
straina sa stabileasca o garantie in favoarea cumparatorului;
b. direct – cand se emit prin intermediul bancii din tara importatorului in favoarea
cumparatorului si indirect – cand banca din tara exportatorului instructeaza o banca
straina sa stabileasca o garantie in favoarea vanzatorului;
c. direct – cand se emit prin intermediul bancii din tara importatorului in favoarea
cumparatorului si indirect – cand banca din tara exportatorului instructeaza o banca
straina sa stabileasca o garantie in favoarea cumparatorului;
d. direct – cand se emit prin intermediul bancii din tara importatorului in favoarea
vanzatorului si indirect – cand banca din tara exportatorului instructeaza o banca straina
sa stabileasca o garantie in favoarea cumparatorului.
B 29. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie si:
a. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent este variabila, aceasta este de regula
de 5 pana la 10 ani; deci emisiunea de obligatiuni este o forma de mobilizare a creditului
pe termen lung.
b. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent, aceasta este de regula de 5 pana la
15 ani; deci emisiunea de obligatiuni este o forma de mobilizare a creditului pe termen
lung.
c. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent nu este fixa, aceasta este de regula de
10 pana la 15 ani; deci emisiunea de obligatiuni este o forma de mobilizare a creditului pe
termen lung.
d. scadenta la care sunt rascumparate de catre emitent, aceasta scadenta este de regula de 2
pana la 5 ani.
A 30. Tranzactiile la termen pot fi:
a. cu livrare amanata; cu livrare viitoare; cu optiuni.
b. cu livrare spot; cu livrare forwords; cu optiuni;
c. forwords; futures; options si cu livrare spot;
d. cu livrare amanata; cu livrare forwords si spot..
C 31. Tranzactiile la termen se deosebesc de operatiunile comerciale clasice prin urmatoarele caracteristici:
a. ele se realizeaza pe piete specifice; in tranzactiile la termen este amanata doar livrarea;
tranzactiile de tip futures si options au pe langa aspectul comercial si o dimensiune
financiara care are rolul determinant in definirea continutului operatiunilor.
b. ele se realizeaza pe piete specifice; in tranzactiile la termen este amanata doar plata ;
tranzactiile de tip futures si options au pe langa profilul comercial si o dimensiune
financiara care are rolul determinant in definirea continutului operatiunilor.
c. ele se realizeaza pe piete specifice; in tranzactiile la termen sunt amanate atat plata cat si
livrarea; tranzactiile de tip futures si options au pe langa aspectul comercial si o
dimensiune financiara care are rolul determinant in definirea continutuluioperatiunilor.
d. ele se realizeaza pe piete unice; in tranzactiile la vedere sunt amanate atat plata cat si
livrarea; tranzactiile de tip futures si options au, in întâiul rand, o dimensiune comerciala
dar si una mărime financiara care are rolul determinant in definirea continutului
operatiunilor.
D 32. Marfurilor care se negociaza la bursa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. marfa sa fie eterogena; marfa trebuie sa poatã fi standardizata; marfa sa poata fi
depozitata (cu exceptia animalelor vii, etc).
b. marfa sa fie omogena; marfa trebuie sa poatã fi evaluata; marfa sa poata fi depozitata (cu
exceptia animalelor vii, etc).
c. marfa sa fie fungibila; marfa trebuie sa poatã fi evaluata; marfa sa poata fi depozitata (cu
exceptia animalelor vii, etc).
d. marfa sa fie fungibila; marfa trebuie sa poatã fi standardizata; marfa sa poata fi depozitata
(cu exceptia animalelor vii, etc).
B 33. Contractele ferme care se practica la bursa sunt:
a. contracte in care obligatiile partilor sunt reziliabile prin plata unei prime (numite si
operatiuni cu prima);
b. contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la termenul convenit
asa cum au fost contractate;
c. se incheie in incinta bursei, ele au ca obiect marfuri fungibile si sunt executate in cateva
zile de la executarea lor, pe bani gheata;
d. se incheie si in exteriorul bursei, ele au ca obiect indiferent ce fel de marfuri si sunt executate in
cateva zile de la executarea lor, pe bani gheata.
C 34. Pe piata bursiera sunt urmatoarele categorii de operatori:
A. brokeri comisionari care executa tranzactii pentru terti si isi obtin veniturile incarcand cu un
comision fiecare tranzactie;
B. dealerii sunt persoane calificate ce realizeaza tranzactii bursiere in contul lor;
C. brokerii independenti– sunt persoane care actioneaza in nume propriu si solicita ordine de la
utilizatorii bursei in vederea transmiterii spre executare la bursa;
D. firmele de tranzactii bursiere (broker/dealer) numite si piete americane, primesc si executa ordinele de bursa ale clientilor, actionand ca un broker, incheind contracte de bursa in contul celor care au dat ordine.
a. A+B+C c. A+B+C+D
b. A+B+D d. B+C+D
A 35. Pretul in contractul forward:
a. ramane neschimbat pe toata perioada de valabilitate a contractului;
b. se schimba pe toata perioada de valabilitate a contractului;
c. ramane neschimbat la inceput si se modifica pe restul perioadei de valabilitate a
contractului;
d. se schimba la inceput si ramane neschimbat pe restul perioadei de valabilitate a
contractului.
C 36. Tranzactiile forward pot fi realizate in scopul:
a. de a fixa pretul pentru o livrare imediata, atat cel ce urmeaza sa vanda efectiv la un
termen viitor cat si cumaratorul, care are nevoie de marfa peste un anumit timp;
b. de a asigura aprovizionarea/desfacerea de marfa pe termen scurt;
c. obtinerii unui profit din diferenta intre pretul spot la executare si pretul forward
contractat;
d. obtinerii unui profit din diferenta intre pretul spot la executare si pretul futures contractat.
B 37. Lichidarea contractului futures pe marfa se poate face in doua modalitati:
A. prin livrare, adica prin predarea si plata marfii;
B. prin inchiderea pozitiei, adica prin vanzarea marfii;
C. prin lichidarea pozitiei, adica prin compensarea cu o operatie in sens contrar.
a. A+B c. B+C
b. A+C d. A+B+C
D 38. Hedgingul de cumparare:
a. este realizat de operatorul care la un moment dat detine in stoc, cumpara sau preconizeaza
sa produca o cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar
echivalent de contracte futures;
b. este realizat de operatorul care la un moment dat cumpara sau preconizeaza sa cumpere o
cantitate de marfa fizica in acelasi timp sau ulterior, vinde un numar echivalent de
contracte futures;
c. este o strategie indicata pentru acoperirea riscului atunci cand preturile la marfa fizica nu
oscileaza mai mult decat oscileaza baza;
d. presupune cumpararea la un clipă dat de contracte futures in scopul acoperirii riscului
de crestere a pretului la o marfa fizica pe care operatorul urmeaza sa o vanda la o data
ulterioara.
A 39. Pretul optiunii (prima) este:
a. este pretul pe care-l plateste cumparatorul de call sau put in momentul dobandirii
optiunii. Prima este variabila si depinde de douã elemente;
b. este pretul pe care-l plateste vanzatorul de put in momentul dobandirii optiunii;
c. este pretul pe care-l plateste cumparatorul activului in momentul vanzarii optiunii. Prima
este variabila si depinde de mai multe elemente;
d. este pretul pe care-l plateste cumparatorul activului in momentul vanzarii optiunii. Prima
este variabila si depinde de douã elemente;
B 40. Tipurile de ordine utilizate in tranzactiile cu optiuni sunt cele de pe piata futures:
A. ordin de plata;
B. ordin de cumparare;
C. ordin de limita;
D. ordin stop;
a. A+B+C+D c. A+B+C
b. A+C+D d. B+C+D
B 41. Avantajele comerciale si financiare ale zonelor libere sunt urmatoarele:
A. scutiri de taxe vamale la accesul produselor din import in zona cu conditia reexportarii acestora sau
a produselor rezultate din prelucrarea in afara teritoriului vamal national;
B. reduceri sau scutiri de impozite pe perioada de determinare;
C. concesii tarifare la prestarile de servicii si acordarea de asistenta financiara;
D. activitatea zonei conține o gama variata de operatiuni la care sunt supuse marfurile in cadrul si in afara acesteia.
a. A+B+C+D c. B+C+D
b. A+B+C d. A+C+D
B 42. Zonele libere se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
a. in functie de natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor;
in functie de taxele fiscale si vamale de import si export acordate; in functie de
importanta operatiunilor desfasurate;
b. in functie de natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor;
in functie de facilitatile de export acordate; in functie de importanta operatiunilor
desfasurate; in functie de destinatia marfurilor;
c. in functie de natura operatiunilor realizate, ;in functie de localizarea geografica; in functie
de importanta operatiunilor desfasurate; in functie de destinatia marfurilor importate in
tara pe ale carei teritoriu vamal se afla zona libera;
d. in functie de natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia marfurilor
importate in tara pe ale carei teritoriu vamal se afla zona libera; in functie de taxele
vamale de import acordate; in functie de importanta operatiunilor desfasurate;
A 43. In functie de facilitatile de export acordate, zonele libere se clasifica in:
a. zona libera, port liber, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, perimetru liber;
b. zone libere de frontiera, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, perimetru liber;
c. zone libere de frontiera, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, aeroporturi libere;
d. zona libera, zona de tranzit, facilitatile specifice de vama, zone libere industriale de
export aeroporturi libere;
C 44. Portul liber:
a. este un port al unei tari riverane in care s-au făcut facilitati de depozitare si distributie a
marfurilor pentru o tara vecina;
b. se infiinteaza in interiorul unei tari in anumite regiuni mai slab dezvoltate avand ca
sarcina prioritara satisfacerea cerintelor consumului local;
c. este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde un port intreg si
localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt aduse fara plata taxelor vamale;
d. sunt zone in care are loc prelucrarea bunurilor, existand tendinta de a stabili industrii in
zonele respective.
D 45. Dupa functia lor economica antrepozitele sunt:
a. de stocare si de prelucrare primara;
b. de stocare, de **** si de impachetare;
c. de stocare, industriale si de perfectionare;
d. de stocare si industriale
B 46. Antrepozitele industriale:
a. sunt acelea in care marfurile beneficiaza de regim suspensiv daca sunt pastrate in aceeasi
stare sau pot fi supuse numai unor operatii simple de conditionare si ambalare;
b. sunt antrepozite in care marfurile pot fi supuse unor operatiuni de prelucrare industriala;
c. sunt acelea in care marfurile pot fi supuse numai unor operatii simple de conditionare si
ambalare;
d. sunt antrepozite in care marfurile pot fi supuse unor operatiuni simple de conditionare si
ambalare sau unor operatiuni de prelucrare industriala;
A 47. In cazul importului din zona libera, marfurile strãine:
a. sunt supuse legilor si reglementarilor vamale ce se aplica tuturor marfurilor importate in
tara pe teritoriul careia se afla zona libera;
b. nu sunt supuse legilor si reglementarilor vamale ce se aplica tuturor marfurilor importate
din tara pe teritoriul careia se afla zona libera;
c. sunt supuse legilor si reglementarilor vamale ce se aplica numai marfurilor importate din
tara pe teritoriul careia se afla zona libera;
d. sunt supuse reglementarilor vamale ce se aplica doar marfurilor cuprinse in
nomenclatorul zonei liberezona libera;
B 48. Printre avantajele care privesc tarile pe teritoriul carora se aflã zone libere, sunt si urmatoarele:
A. utilizarea fortei de munca autohtone calificate pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din zona libera;
B. dreptul de a contribui la amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baza de cooperare, urmand ca investitiile sa fie recuperate prin taxe parafiscale;
C. dezvoltarea economica a regiunii in care se amplaseaza zona libera;
D. atragerea si progresul traficului de tranzit;
a. A+B+C+D c. A+B+C
b. A+C+D d. B+C+D
ANS: B
C 49. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera, sunt si urmatoarele:
A. obtinerea de recompense importante din diferenta de taxe de transport pentru marfurile aduse in vrac si reexportate din zona, dupa prelucrare;
B. utilizarea fortei de munca tinere pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor din zona libera;
C. scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru marfurile care se vand in zona si care se reexporta;
D. obtinerea certificatului de origine a tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, pentru marfa
prelucrata in zona si in care s-a incorporat un anumit procent din produsele tarii respective;
a. A+B+C c. A+C+D
b. A+B+C+D d. B+C+D
D 50. Operatiunile de innobilare:
a. sunt operatiuni prin care se pot obtine preþuri mai avantajoase pe baza negocierii purtate
la export, în funcþie de conjuncturã ºi de cerere.
b. reprezintã o categorie de operaþiuni în care decizia de import este condiþionatã de anumite
evenimente ulterioare introducerii mãrfurilor în teritoriul vamal sau cel mai adesea, se
cunoaºte de la început cã produsele respective vor fi reexportate
c. constã în realizarea unor importuri care nu sunt destinare reexportului fără întârziere sau care
frecvent îºi gãsesc plasament pe pieþele externe.
d. sunt de fapt operaþiunile de prelucrare a unor materii prime sau produse semifabricate,
cum ar fi de exemplu prelucrarea în lohn activ sau pasiv.
C 51. Importul temporar:
a. consta in realizarea unor exporturi care nu sunt menite importului imediat sau care
frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe;
b. reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import nu este conditionata de
anumite evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau cel mai
adesea, se cunoaste de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate;
c. reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import este conditionata de anumite
evenimente ulterioare introducerii marfurilor in teritoriul vamal sau cel mai adesea, se
cunoaste de la inceput ca produsele respective vor fi reexportate;
d. consta in realizarea unor importuri care sunt destinare reexportului degrabă sau care
frecvent isi gasesc plasament pe pietele externe;
B 52. Marfurile stocate in zona libera:
a. nu sunt supuse legilor si reglementarilor nationale ce se aplica tuturor marfurilor
importate in tara pe teritoriul careia se afla zona libera;
b. pot fi prezentate in magazine sau expozitii rarisim amenajate in scopul vanzarii in tara
respectiva sau pentru export in alte tari;
c. reprezinta rezultatul combinarii produselor, provenind din mai multe tari, dar taxele
vamale la astea nu se aplica diferentiat;
d. nu sunt supuse legilor si reglementarilor nationale ce se aplica tuturor marfurilor
importate si exportate.
D 53. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera, sunt si urmatoarele:
A. atragerea si evoluția traficului de tranzit;
B. **** marfurilor straine si depozitarea marfurilor in magazii si pe platforme;
C. utilizarea fortei de munca straina calificate pentru diverse operatiuni caracteristice activitatilor dinzona libera;
D. creșterea economica a regiunii in care se amplaseazã zona libera.
a. A+B+C c. B+C+D
b. A+B+C+D d. A+B+D
A 54. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera, sunt:
A. eliminarea obligaþiei de a consemna la vamã valoarea taxelor vamale, pentru unele materii prime ºi materiale importate, evitându-se astfel blocarea unor resurse importante;
B. posibilitatea de a rãspunde prompt la cererile pieþelor apropiate ºi de a vinde mãrfurile în momentul conjuncturii optime;
C. posibilitatea depozitarii marfurilor in zona limitata si cu plata unui nivel mult mai diminuat a taxelor vamale pana in momentul realizarii exportului;
D. obþinerea de beneficii importante din diferenþa de taxe de transport pentru mãrfurile aduse în vrac ºi reexportate din zonã, dupã prelucrare;
a. A+B+D c. A+B+C+D
b. B+C+D d. A+C+D
C 55. Finantarea pe termen scurt are ca scop:
a. asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul de import sau care a vandut marfuri
pe credit urmand sa recupereze de la importator contravaloarea exportului intr-o perioada
de pana la un an, un an si jumatate;.
b. asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul de export sau exportatorului care a
vandut marfuri pe debit urmand sa recupereze de la importator contravaloarea exportului
intr-o perioada de pana la doi ani;
c. asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul de export sau exportatorului care a
vandut marfuri pe credit urmand sa recupereze de la importator contravaloarea exportului
intr-o perioada de pana la un an, un an si jumatat;.
d. asigurarea unor mijloace de plata pentru producatorul de export sau exportatorului care a
vandut marfuri pe debit urmand sa recupereze de la importator contravaloarea exportului
intr-o perioada de pana la sase luni.
C 56. In functie de momentul in care factorul face plata contravalorii facturilor in operatiunea de factoring se disting:
A. factoringul clasic;
B. factoringul la scadenþã;
C. factoringul de incasare a facturilor;
D. factoringul viitor.
a. A+C c. A+B
b. A+B+C d. C+D
A 57. Finanþatorul in operatiunea de leasing:
a. este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in
investitii pe durata medie sau lunga, in conditii optime de rentabilitate. Ea se interpune
între furnizor ºi client;
b. are interesul sa-si vanda produsul, in acest sens incheie un contract de vanzare cumparare
cu finantatorul operatiunii de leasing;
c. are interesul de a folosi un bun fara a investi in achizitionarea lui foarte mult;
d. este de regula, o societate financiara sau banca specializata in plasarea capitalului in
investitii pe durata scurta, in conditii optime de rentabilitate.
C 58. Dupa natura obiectului tranzactiei, licitatiile internationale sunt:
A. licitatii pentru produsele de baza;
B. licitatii pentru produse finite;
C. licitatii pentru servicii;
D. licitatii inchise pentru produse si servicii .
a. A+C+D c. A+B+C
b. A+B+C+D d. A+B+D
B 59. Tarile in curs de dezvoltare ca gazde ale societatilor mixte au urmatoarele avantaje:
A. acces la tehnologiile industriale moderne si utilizarea si perfectionarea fortei de munca;
B. expansiunea sistemului legislativ;
C. transfer de metode moderne de gestiune ºi organizare a producþiei;
D. utilizarea reþelelor de comercializare occidentale pentru promovarea exportului.
a. A+B+C c. B+C+D
b. A+C+D d. A+B+C+D
D 60. Printre avantajele joint venture-ului sunt si urmatoarele:
A. societatile mixte reprezinta o cale avantajoasa a transferului de artă de a fabrica atat pe relatia Nord-Nord cat si pe relatia Nord-Sud si Vest-Est;
B. societatile mixte sunt cai avantajoase de penetrare pe pietele externe, mai ales pentru cele afectate de barierele comerciale sau mai putin deschise spre comertul international;
C. societatea mixta poate reprezenta indeosebi pentru firmele occidentale o cale de delocalizare a
industriei tinand seama de avantajele comparative ale realizarii productiei in tara gazda;
D. se nasc cooperari ce se refera la activitati productive de tipul ordonator-executant.
a. A+B+D c. B+C+D
b. A+B+C+D d. A+B+C

dmitheone · Trimis: 01/09/2007 08:02 Titlul subiectului:

poate sa puna cineva grilele corecte sau macar sa isi dea cu parerea caredin cele doua variante ar fi mai corecte?