Statistica economica - sesiunea de iarna 2011?

homegas · Junior Data inscrierii: 16/Ian/2011 Mesaje: 7

Salut,

Are cineva intrebarile si rezolvarile pt statistica economica sesiunea de iarna?

Multumesc.
_________________
MAEI, anul 2 zi, specializarea Marketing

madalin_new · Junior Data inscrierii: 02/Feb/2011 Mesaje: 1

La Statica astea sunt intrebarile + rezolvarile...dar sa stii k sunt din anii trecutzi..bafta k eu p astea le am ;-)

STATISTICA

TRUE/FALSE

T 1. Obiectul de studiu al statisticii il reprezinta fenomenele de masa.

T 2. Legile statistice se manifesta sub forma de tendinta si sunt valabile pentru un ansamblu de unitati individuale.

F 3. Cercetarea statistica nu tine seama de principiile teoriei probabilitatilor si de cerintele legii numerelor mari.

F 4. Fenomenele de masa sunt fenomene simple, previzibile, efecte din actiunea unui solitar factor de influenta.

T 5. Statistica descriptiva vizeaza descrierea starii si variabilitatii colectivitatii statistice, dupa una sau mai numeroase caracteristici.

F 6. Statistica descriptiva vizeaza estimarea caracteristicilor unei colectivitati pornind de la cunoastere unui esantion si presupune masurarea incertitudinii rezultatelor.

T 7. Conceptul de fenomen de masa, presupune luarea in considerare a urmatoarelor raporturi:
- nevoie si intimplare;
- legea statistica si legea dinamica;
- model statistic si model determinist.

T 8. Colectivitatile statistice au un caracter obiectiv si finit iar delimitarea lor presupune definirea elementelor din punct de vedere al continutului, spatiului, timpului si aspectului de organizare.
T 9. Colectivitatile statice exprima o situație si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.

T 10. Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor ingrediente pe un interval de timp.

F 11. Colectivitatile statice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp.

F 12. Colectivitatile dinamice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat.

T 13. Caracteristica statistica desemneaza trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata.

T 14. Caracteristica statistica se mai numeste si variabila statistica.

T 15. Cercetarea statistica cuprinde totalitatea operatiilor de culegere, observare, sistematizare, prelucrare, stocare, analiza si interpretare a informatiilor.

T 16. Centralizarea datelor statistice necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive.

F 17. Centralizarea datelor statistice nu necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive.

T 18. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe omogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici.

F 19. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe neomogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici.
T 20. Caracteristica de grupare este acea insusire care sta la baza impartirii colectivitatii in grupe omogene
F 21. Caracteristica de grupare nu trebuie sa fie esentiala si nici cu caracter stabil pentru unitatile colectivitatii cercetate.

F 22. Analiza tendintei centrale in seriile de repartitie presupune luare in considerare strict- numai a valorilor individuale.

T 23. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari cam constante intr-o progresie aritmetica.

F 24. Media aritmetica ponderata devine reprezentativa atunci cind termenii seriei sunt deosebit de imprastiati.
T 25. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie.
T 26. Media armonica se calculeaza din valorile inverse ale termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata.

F 27. Media armonica se calculeazape baza relatiei de conceput a termenilor seriei.

T 28. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media aritmetica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata.

F 29. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media geometrica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata.

T 30. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport?

F 31. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala?

T 32. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj

T 33. Într-o succesiune de distribuţie unidimensională folosim histograma pentru a analiza forma distribuţiei statistice.

T 34. Frecvenţele relative sunt mărimi relative de structură ca şi greutatea specifică.

T 35. Într-o distribuţie de repartiţie unidimensională cu intervale egale şi variaţie continuă, centrul de interval este o medie aritmetică simplă între limitele intervalului.

T 36. Într-o distribuţie cu intervale egale şi variaţie continuă, mărimea intervalului de grupare este diferenţa dintre limitele aceluiaşi interval de grupare.

T 37. Frecvenţele cumulate se formează din frecvenţele absolute ale distribuţiei studiate.

T 38. Într-o colectivitate statistică cu structură neomogenă şi o amplitudine mare se preferă o grupare pe intervale neegale.

T 39. Pentru a analiza forma de variaţie a două caracteristici statice şi legăturile dintre ele folosim un tabel combinat.

F 40. Folosim un tabel cu dublă intrare pentru o distribuţie statistică multidimensională.

T 41. Distribuţia statistică bidimensională se înseamnă grafic cu ,,diagrama norului de puncte".

T 42. Atunci când raportăm un indicator primar la o bază de raportare însemnă că avem un indicator relativ.

T 43. Compararea datelor statistice prin diferenţă o numim mărime absolută.

F 44. Raportarea părţilor faţă de întreg constituie o mărime relativă de intensitate.

F 45. Raportul dintre doi indicatori observaţi de natură diferită, între care există o relaţie de interdependenţă formează o mărime relativă de coordonare.

F 46. Raportul dintre o mărime planificată şi mărimea indicatorului în baza de comparaţie este o mărime relativă de structură.

T 47. Raportul dintre o mărime concepută şi cea existentă în baza de comparaţie reprezintă o mărime relativă a dinamicii.

T 48. Atunci când raportăm suma realizărilor la suma planificărilor pentru perioada curentă, obţinem un coeficient mediu al îndeplinirii planului.

T 49. Dacă analiza manifestării unui fenomen de masă poate fi sintetizată într-un singur nivel reprezentativ ca tendinţă centrală atunci vorbim de dimensiuni medii.

F 50. Dacă tendinţa centrală a unei serii se exprimă ca o valoare inversă a mediei aritmetice a termenilor inversaţi pentru aceeaşi serie atunci avem o medie patratica.

F 51. Pentru a reflecta creșterea medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscilaţiile sezoniere, accidentale, ciclice.

F 52. Oscilaţiile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului.

F 53. Oscilaţiile ciclice se repetă la termene mai scurte de un an în jurul componentei trend.

F 54. Variaţiile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evoluţia fenomenului.

F 55. În cadrul unei SCR de lungime mică, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt.

F 56. Trendul sintetizează variaţii sezoniere în orizontul SCR.

F 57. Erorile de reprezentativitate sunt specifice recensamantului ?

T 58. Rezultatele obţinute în sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea generală.

T 59. Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra întregii colectivităţi au caracter probabilistic.

T 60. Reprezentativitatea eşantionului este o condiţie esenţială în sondajul statistic.

F 61. Mãrimea erorii de reprezentativitate se poate mãsura numai relativ.

F 62. Dacă unităţile extrase nu sunt restituite colectivităţii generale, sondajul este repetat.

F 63. Atunci când unitatea prelevată este restituită colectivităţii studiate, are şanse de a reintra în eşantion, iar sondajul este nerepetat.

F 64. Varianta elementarã de sondaj este sondajul tipic.

T 65. Sondajul aleator rudimentar este o variantă elementară de sondaj.

T 66. Sondajul stratificat este o soluţie particulară a sondajului aleator simplu.

F 67. Sondajul aleator necomplicat urmăreşte varianta mai multor caracteristici de grupare.

T 68. Proprietatea unei variabile de a lua numai două valori reprezintă o caracteristică alternativă.

T 69. Ponderea unităţilor ce posedă caracteristica în volumul eşantio-nului reprezintă frecvenţa relativă sau media caracteristicii alternative.

T 70. Dacă vrem să obţinem o selecţie tipică proporţională a eşantioanelor vom ţine seama de ponderea unităţilor pe grupe în colectivitatea totală.

F 71. Dacă la formarea subeşantioanelor se are în vedere gradul de omogenitate al grupelor măsurat din abaterea standard, atunci obţinem o selecţie tipică optimă.

T 72. Prin repartizarea în mod egal a eşantionului pe subeşantioane obţinem o selecţie tipică simplă.

T 73. Dacă eşantionul s-a format dintr-o colectivitate formată din unităţi complexe, avem un sondaj de serii.

T 74. Ipoteza nulă este acea ipoteză pe care cercetătorul doreşte să o discrediteze.

T 75. Criteriul de semnificaţie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice.

T 76. Eroarea de tip I se cauzează atunci când respingem ipoteza nulă, deşi ea este adevărată.

F 77. Eroarea de tip II se produce dacă acceptăm o ipoteză nulă adevărată.

T 78. Riscul vânzătorului este atunci îndată ce comitem o eroare de tip I.

T 79. Adoptăm o decizie după ce comparăm un test calculat cu o valoare tabelară.

T 80. Un test în care cunoaştem legea de distribuţie este un test parametric.

T 81. Dacă nu cunosc formele de distribuţie a ****ţiei utilizez un test neparametric.

F 82. Pentru a reflecta evoluția medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscilaţiile sezoniere, accidentale, ciclice.

F 83. Oscilaţiile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului.

F 84. Oscilaţiile ciclice se repetă la termene mai scurte de un an în jurul componentei trend.

F 85. Variaţiile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evoluţia fenomenului.

F 86. Trendul sintetizează variaţii sezoniere în orizontul SCR.

T 87. Într-o anchetă statistică se foloseşte o scală de la 1 la 10 pentru a măsura acordul/dezacordul subiecţilor faţă de un produs, atunci am întrebuințat o scală de atitudine.

F 88. Cheltuielile cu reclama de sărbători făcute de câteva firme bucureştene le vom analiza ca variabile calitative.

F 89. O caracteristică statistică mai este cunoscută sub numele de ****ţie statistică.

F 90. Ne referim la conceptul de dată statistică, atunci când avem o mărime numerică concretă a unităţii unei colectivităţi statistice.

T 91. Forma concretă de manifestare a unităţii statistice la nivelul unei colectivităţi este o variabilă aleatoare.

F 92. Recensământul este o metodă de observare parţială a colectivităţii statistice.

T 93. Recensământul este o metodă de observare periodică a colectivităţii statistice.

F 94. Ancheta este o observare parţială numai dacă se respectă condiţia de reprezentativitate.

F 95. Pentru o colectivitate cu un număr mare de valori individuale distincte şi o amplitudine mică se recomandă o grupare pe intervale.

T 96. Pentru o colectivitate cu un număr mare de unităţi statistice şi cu o amplitudine mare se propune utilizarea formulei lui Shurges pentru a afla mărimea intervalului de grupare.

MULTIPLE CHOICE

1. In functie de numarul caracteristicilor, statistica descriptiva poate fi:
a. unidimensionala (pentru o variabila);
b. multidimensionala (pentru doua sau mai multe variabile);
c. toate variantele de mai sus.

2. Analiza statistica urmareste:
a. descoperirea a tot ceea ce este permanent, esential si logic in variatia proceselor statistice;
b. masurarea influentei factorilor care determina variatii in timp si spatiu;
c. masurarea influentei factorilor care determina variatii din punct de vedere calitativ;
d. toate variantele de mai sus.

3. Colectivitatea statistica (**** statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care:
a. au o serie de trasaturi esentiale comune;
b. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale;
c. toate variantele de mai sus;
d. nici una din variantele de mai sus.

4. Colectivitatile statistice pot fi:
a. statice;
b. dinamice;
c. toate variantele de mai sus;
d. nici una din variantele de mai sus.

5. Unitatile statistice nu pot fi:
a. simple;
b. mixte;
c. complexe.

6. Caracteristicile statistice se pot clasifica:
a. dupa continut;
b. dupa forma;
c. toate variantele de mai sus;
d. nici una dintre variantele de mai sus.

7. Caracteristicile statistice se pot clasifica in functie de:
a. modul de manifestare;
b. gradul de esentialitate;
c. natura variatiei caracteristicilor numerice;
d. a- b- c
e. a- c

8. Marimile concrete obtinute din experimente, observatii, numarare, masurare sau calcule se numesc:
a. caracteristici statistice;
b. date statistice;
c. variabile statistice;
d. unitati statistice;
e. toate variantele de mai sus.

9. Care este scala pentru care valoarea zero indica absenta completa a caracteristicii urmarite:
a. scala nominala;
b. scala ordinala;
c. scala de interval;
d. scala de raport;
e. toate variantele de mai sus.

10. Care este scala ale carei variante obtinute pot fi supuse operatiilor matematice?
a. scala de raport;
b. scala de interval;
c. scala ordinala;
d. scala nominala;
e. nici una din variantele de mai sus.

11. Prelucrarea statistica a datelor presupune:
a. sistematizarea lor prin gruparea statistica;
b. calculul indicatorilor;
c. prezentarea datelor sub forma de tabele, serii si grafice;
d. a- c;
e. a- b- c.

12. Dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile statistice nu pot fi:
a. unice;
b. partiale;
c. totale.

13. Dupa momentul la care se refera datele, observarea statistica poate fi:
a. observare curenta;
b. observare unica;
c. observare periodica;
d. a- b- c;
e. a- c.

14. Tehnica gruparii necesita parcurgerea urmatorilor pasi:
a. stabilirea numarului de grupe;
b. alegerea si folosirea caracteristicilor de grupare;
c. alegerea intervalului de grupare;
d. a- c;
e. a- b- c.

15. In functie de numarul caracteristicilor de grupare putem avea grupe:
a. simple;
b. combinate;
c. cronologice;
d. a- b;
e. a- b- c.

16. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu r :
a. caracteristica de grupare;
b. marimea intervalului de grupare;
c. numarul de grupe;
d. amplitudinea de variatie;
e. nici una din variantele de mai sus.

17. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu h :
a. amplitudinea variatiei;
b. numarul de grupe;
c. caracteristica de grupare;
d. marimea intervalului de grupare;
e. nici una din variantele de mai sus.

18. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu A:
a. amplitudinea de variatie;
b. caracteristica de grupare;
c. numarul de grupe;
d. marimea intervalului de grupare;
e. nici una din variantele de mai sus.

19. Formula lui Sturges este:
a. c.
b. d.

20. Marimea intervalului de grupare se calculeaza cu formula:

a. c.
b. d.

21. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei:
a. A = Xmax + Xmin
b. A = X - Y
c. A = Xmin - Xmax
d. A = Xmax - Xmin

22. Pentru seriile unidimensionale, exprimate cifric, folosim urmatoarele grafice:
a. histograma;
b. poligonul frecventelor;
c. curba frecventelor;
d. toate variantele de mjai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

23. Pentru seriile unidimensionale cu atribut calitativ, folosim urmatoarele grafice:
a. histograma;
b. diagrame de structura;
c. poligonul frecventelor;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

24. Pentru seriile bidimensionale, graficul folosit este:
a. diagrama norului de puncte(corelograma);
b. curbe de densitate(curba frecventelor);
c. histograma;
d. poligonul frecventelor;
e. diagrama de structura.

25. Cu susținerea formulei , calculam:

a. frecventele relative;
b. ponderea sau greutatea specifica;
c. media aritmetica ponderata;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

26. Cu ajutorul formulei , calculam:
a. frecventele relative;
b. media aritmetica ponderata;
c. ponderea sau greutatea specifica;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

27. Cu ajutorul formulei , calculam:
a. marimile relative ale sarcinii de plan;
b. marimile relative ale realizarii planului;
c. gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

28. Cu ajutorul formulei , calculam:
a. marimile relative ale sarcinii de plan;
b. marimile relative ale realizarii planului;
c. gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

29. Cu ajutorul formulei , calculam:
a. marimile relative ale sarcinii de plan;
b. marimile relative ale realizarii planului;
c. gradul de utilizare a productiei;
d. toate variantele de mai sus;
e. nici una din variantele de mai sus.

30. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:
a. calculul mediilor sa se bazeze pe folosirea unui numar mare de cazuri individualediferite, a caror variatie este intimplatoare in raport cu fenomenul in totalitatea lui;
b. valorile din care se calculeaza media sa nu fie omogene;
c. toate variantele de mai sus;
d. nici una din variantele de mai sus.

31. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:
a. valorile din care se va calcula media sa fie omogene;
b. alegerea acelei medii care corespunde cel mai bine formei de variatie a caracteristicii cercetate;
c. calculul mediilor sa se bazeze pe un numar suficient de mare de cazuri individuale diferite;
d. toate variantele de mai sus;
e. a- c.

32. Cu ajutorul formulei , calculam:
a. media aritmetica simpla;
b. media armonica;
c. media aritmetica ponderata;
d. media geometrica;
e. nici una din variantele de mai sus.

33. Relatiile existente intre medii sunt date de inegalitatile:
a. ;
b. ;
c. ;
d. toate variantele de mai sus;
e. nu exista relatie de inegalitate intre cele patru medii.

34. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul exhaustiv al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o:
a. grupare teritoriala
b. grupare cronologica
c. grupare dupa o caracteristica numerica
d. grupare dupa o caracteristica de tip calitativ
e. grupare combinata

35. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o **** statistica, valoarea modala este:
a. varianta pozitiva cea mai mare
b. varianta negativa,dar maxima in valoare absoluta
c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie
d. varianta care minimizeaza dispersia
e. varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.

36. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin:
a. recensamant
b. sondaje statistice
c. anchete statistice
d. rapoarte statistice
e. monografii statistice

37. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru:
a. delimitarea obiectului de observare
b. definirea unitatilor de observare
c. stabilirea scopului cercetarii statistice
d. stabilirea programilui propriu-zis al observarii.

38. Recensamantul ca metoda de observare statistica:
a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile **** statistice
b. are exclusiv un caracter demografic
c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent
d. se organizeaza cu o anumita periodicitate

39. Statistica se ocupa de acele fenomene:

a. care se produc la o anumita unitate de observare
b. care se produc in mod identic
c. exclusiv tehnice
d. care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa
e. care au la origine un singur factor de influenta.

40. Scala de interval:
a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport
b. are toate caracteristicile scalei ordinale si in plus, distanta sau diferenta dintre doua numere ale scalei, are semnificatie concreta
c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale
d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta

41. Care din observarile statistice precizate nu au un caracter permanent:
a. anchetele in gospodarii
b. rapoartele statistice
c. statisticile fiscale
d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii, etc.
e. recensamintele statistice

42. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru:
a. serii statistice numerice formate pe variante
b. serii statistice formate dupa o variabila alternativa
c. serii statistice formate pe intervale egale de variatie
d. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie
e. orice tip de serie

43. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca:
a. s-au exploatat frecventele absolute de aparitie a valorilor individuale
b. sirul de valori individuale este omogen
c. unul din coeficientii de asimetrie ia valori in intervalul [-1,1]
d. sirul de valori este structurat pe intevale de grupare egale
e. s-a utilizat media aritmetica

44. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu:
a. numarul de unitati din colectivitate
b. numarul de unitati din ultima grupa
c. 100%
d. frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe

45. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda:
a. sa se regrupeze datele, dupa o alta caracteristica c. se regrupeaza datele, marind numarul de intervale de variatie
b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand cont de frecventele nule d. se regrupeaza datele marind dimensiunea intervalului

46. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o scala:
a. nominala d. de interval
b. proportionala e. cardinala
c. ordinala

47. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala:
a. ordinala c. de interval
b. nominala d. de raport

48. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda:
a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie
b. gruparea combinata d. gruparea pe modele calitative

49. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar diminuat de variante se recomanda:
a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie
b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie

50. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem:
a. gruparea pe variante c. gruparea combinata
b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative

51. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente:
a. histograma c. corelograma
b. cronograma d. diagrame de suprafata

52. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente este:
a. corelograma c. cronograma
b. histograma d. diagrama de structura

53. Histograma este:
a. este un grafic specific seriilor cronologice d. reflecta densitatea distributiei statistice
b. este grafic de volum e. reflecta structura distributiei statistice
c. reflecta forma distributiei

54. Expresia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr-un singur nivel reprezentativ, in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa este data de:
a. mediana d. coeficientul de variatie
b. mediala e. modul
c. valoarea medie

55. Dispersia este invers proportionala cu:
a. volumul esantionului c. coeficientul de variatie
b. abaterea standard d. coeficientul de asimetrie

56. Coeficientul de variatie arata:
a. de cate ori este mai mare  fata de c. de cate ori se cuprinde  in
b. cu cate procente este depasita limita de omogenitate admisa d. cu cat este mai mare  decat

57. Cuartila intai este:
a. media aritmetica intre cuartila a doua si a treia c. egala cu valoarea minima a caracteristicii
b. o valoare situata la 25% din termenii seriei d. diferenta dintre cuartila a doua si a treia

58. Determinarea volumului esantionului in varianta:"aleator modest nerepetat" se efectueaza utilizand relatia:
a. d.
b. e.
c.

59. Daca intr-o repartitie unidimensionala formata dupa o variabila numerica X, valorile individuale sunt evident deplasate catre valorile mari ale seriei, atunci
a. d.
b. e.
c.

60. Daca notam cu:
- media aritmetica; - media armonica; - media patratica; - media geometrica
relatia de ordine dintre medii este urmatoarea:
a. d.
b. e.
c.

61. Daca notam: = media aritmetica, Me = mediana, M0 = modul, iar intr-o înșiruire de repartitie intre ei exista relatia: =M0 =Me, atunci:
a. seria este de tip calitativ d. seria este de tip perfect simetrica
b. seria este de tip leptocurtica e. seria este de tip normal
c. seria este de tip platicentica

62. Multimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este:
a. [-1, 1] d. multimea numerelor reale
b. [-1, 0] e. [-3, 3]
c. [0, 1]

63. Tendinta legaturii dintre doua variabile se exprima prin functia: . Robustețea legaturii dintre cele 2 variabile se caracterizeaza prin:
a. coeficientul de corelatie liniara; d. raportul de corelatie;
b. coeficientul lui Spearman; e. coeficientul lui Bowley.
c. coeficientul lui Kendall;

64. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand:
a. repartitia este unimodala; d. legatura dintre variabile este inversa;
b. legatura dintre variabile este directa; e. repartitia este simetrica.
c. legatura dintre variabile este liniara;

65. Determinaţi ecuaţia dreptei de regresie deținând coeficientul unghiurilor (-9) şi ordonata la origine 16:
a. y = -9 + 16x d. y = -27 + 32x
b. y = 16 - 9x e. y = -9 + 7x
c. y = -18 + 16x

66. Legătura dintre productivitatea muncii şi vechimea salariaţilor dintr-o firmă poate fi redată prin ecuaţia de regresie y = 0,8 + 0,4x. Atunci productivitatea unui salariat cu 6 ani vechime va fi:
a. 22; d. 52,4;
b. 3,2; e. nu se poate calcula.
c. 32,2;

67. Nu este posibilă însumarea termenilor SCR:
a. de momente; c. de fluxuri;
b. de intervale; d. exprimate în unităţi fizice.

68. Trendul unei SCR se determină prin MSM atunci când:
a. indicii cu bază în lanţ sunt apropiaţi; c. graficul are un punct de minim;
b. modificările absolute cu bază în lanţ sunt aproape egale; d. graficul are un punct de maxim.

69. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizează când
a. fenomenul prezintă o evoluţie aproximativ exponenţială; c. variaţia termenilor seriei conține evidente regularităţi ciclice;
b. indicii de dinamică cu baza mobilă reprezintă valori apropiate între ei; d. nu se pot aplica metodele analitice de ajustare.

70. Recesiunea economică este o fluctuaţie:
a. sezonieră; c. întâmplătoare;
b. pe termen lung; d. ciclică.

71. Componenta ciclică apare ca urmare a acţiunii:
a. factorilor sezonieri; d. tendinţele;
b. factorilor ce determină fazele de contracţie şi relaxare a fenomenelor; e. nu se află această componentă.
c. factorilor aleatori;

72. Componenta sezonieră a unei serii de timp apare ca rezultat al acţiunii:
a. fluctuaţiilor legate de anotimp, sau similar, în cursul unei zile, săptămâni, luni, trimestru; d. tendinţei;
b. fluctuaţiilor ciclice; e. componenta sezonieră nu există.
c. factorilor aleatori;

73. Valorile ajustate ale unei SCR pot fi faţă de cele înregistrate:
a. <; d. <b>; e. nu se pot compara.
c. =;

74. Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este circa egală cu suma valorilor înregistrate, atunci:
a. metoda de ajustare aleasă, nu este potrivită; d. metoda de ajustare aleasă este optimă;
b. metoda de ajustare aleasă, este unică; e. metoda de ajustare aleasă este corectă.
c. metoda de ajustare aleasă este exactă;

75. Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se numeşte:
a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare;
b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice.

76. Extrapolarea reprezintă operaţiunea statistică de:
a. prelungire a valorilor unei serii cronologice dincolo de perioada analizată conform unei legi de tendinţă; c. determinarea unui interval de încredere;
b. interpolare; d. determinarea tendinţei de evoluţie a unui fenomen.

77. La un concurs de gimnastica 7 participante au ocupat urmatoarele locuri: 11, 4, 5, 9, 8, 2, 12. Determinati printr-o metoda potrivita locul mediu ocupat de participante.
a. 6 c. 123
b. 8 d. 4
78. Distributia studentilor dintr-o grupa dupa nota la examenul de statistica este:
NOTA 4 5 6 7 8 9 10 Total
NR. studenti 2 4 6 8 5 4 1 30
Valoarea mediana (Me) va fi de:
a. 5 c. 8
b. 7 d. 10

79. La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vechime:
Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariatilor
5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45
Valoarea mediana (Me) calculata va fi:
a. 18,66 c. 12,6
b. 21,5 d. 16,7

80. Rezultatele examenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele:
Studentul A B C D E F G H I K
Marketing 8 3 9 2 7 10 4 6 1 5
Statistica 9 5 10 1 8 7 3 4 2 6
Dependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a lui Spearman, a carui valoare este de:
a. 0,9 c. 0,855
b. 0,75 d. 0,655

81. Pentru ocuparea unui post vacant s-au prezentat la concurs 8 candidati. Datele referitoare la numarul de erori comise la dactilografierea unui text si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel:
Candidatul A B C D E F G H
Nr. erori 9 8 6 4 5 10 12 7
Timp dactilo/min 13 11 12 15 14 9 8 10
Dependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Kendall a fost in valoare de:
a. -0,71 c. -0,65
b. +0,72 d. +0,82

82. Pe baza unui sondaj n = 51 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s-au inregistrat doua caracteristici prezentate in urmatorul tabel:
Culoarea ochilor Total
deschisa inchisa
culoarea deschis 17 6 23
parului inchis 9 19 28
Total 26 25 51
Coeficientul de asociere a lui Yulle intre cele doua caracteristici va avea valoarea:
a. 0,722 c. 0,813
b. 0,713 d. 0,912

83. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:
Cifra de afaceri (CA)
mil. lei Nr. de firme
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
• Limita inferioară a clasei a 3-a;
• Centrul de interval a clasei a 5-a;
• Mărimea intervalului clasei a 4-a
Alegeti varianta:
a. 85/110/10 c. 80/130/20
b. 60/90/15 d. 70/120/25

84. Calculaţi abaterea standard pentru lichiditatea generală a următoarelor firme:
Firma 1 2 3 4 5
Lichiditatea generală 1,1 1,0 1,3 1,15 1,45
Alegati varianta corecta:
a. 0,1 c. 0,2
b. 0,16 d. 0,21

85. Determinaţi valoarea medie a vânzărilor la export pe baza valorilor obţinute de 6 firme la export:
Firma 1 2 3 4 5 6
Valoarea vânzărilor la export (mil. lei) 260 800 450 320 970 825
Alegeti varianta corecta:
a. 600 c. 660
b. 450 d. 780

86. Din studiul confecționat asupra a 20 firme privind numărul clienţilor incerţi în totalul clienţilor unei bănci avem următoarea distribuţie:

Grupe de firme după nr. clienţilor incerţi Nr. firme
0-10 3
10-20 5
30-30 7
30-40 3
40-50 2
Total 20

Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi :
a. 18,2 c. 21,5
b. 20,5 d. 22,8

87. Din studiul creat asupra a 20 firme privind numărul clienţilor incerţi în totalul clienţilor unei bănci avem următoarea distribuţie:

Grupe de firme după nr. clienţilor incerţi Nr. firme
0-10 3
10-20 5
30-30 7
30-40 3
40-50 2
Total 20

Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi :
a. 20 c. 18
b. 22 d. 23

88. Dintr-un studiu asupra vechimii salariaţilor unei firme s-au obţinut următoarele date:

Compararea salariaţilor pe urmă vechime Nr. salariaţi
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35
Determinaţi vechimea medie a salariaţilor folosind indicatorii de poziţie (Me şi Mo):
a. 11/9 c. 12/8
b. 10/10 d. 7/14

89. Pentru următoarea distribuţie statistică verificaţi reprezentativitatea vechimii medii a salariaţilor unei firme:
Grupe de salariaţi mai târziu vechime Nr. salariaţi
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35
Alegeti varianta corecta:
a. 31,25 c. 36,84
b. 35,81 d. 38,81

90. Dacă cunoaştem următoarele date:
Grupe de salariaţi după vechime Nr. salariaţi Timpul mediu nelucrat (min) Dispersiile timpului nelucrat
I 20 30 81
II 90 45 256
III 40 55 121

Determinaţi coeficientul de nederminaţie (K2) pentru aceşti salariaţi din următoarele variante:
a. 57 c. 121
b. 77 d. 43

91. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:
Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
•Amplitudinea variaţiei nr. de firme;
•Mărimea intervalului de grupare (h);
•Mărimea constantei (a) – valoarea variabilei cu frecvenţă maximă.
Alegeti varianta corecta:
a. 12/11/90 c. 10/15/80
b. 12/20/90 d. 12/20/70

92. Pentru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste:
1) cartograma 3) cartodiagrama
2) corelograma 4) cronograma
Alegeti una din combinatiile:
a. 1, 2, 4 c. 1, 2, 3, 4
b. 1, 3

93. Elementele unui grafic sunt:
1) titlul 4) scara de reprezentare
2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis
3) reteaua
Alegeti una din variantele:
a. (1, 3, 4); c. (1, 4, 5)
b. (1, 2, 3, 4, 5);

94. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru:
1. serii statistice numerice formate pe variante
2. serii statistice formate dupa o regula alternativa
3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie
4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie
5. orice tip de serie
Alegeti una din combinatiile:
a. (1, 3, 4); c. (1, 2, 5)
b. (1, 2, 4);

95. Evoluţia în timp a unei SCR nu este explicată de o serie:
a. de timp; c. de distribuţie de frecvenţă;
b. cronologică; d. dinamică.

96. Termenii unei SCR sunt independenţi pentru că:
a. unitatea de măsură a valorilor SCR este aceeaşi; c. sunt valori succesive ale aceluiaşi fenomen;
b. datele provin din aceeaşi sursă; d. se obţin prin aceleaşi metodologii de calcul.

97. În perioada de vară creşte nivelul de ocupare al lucrurilor în hoteluri, aceasta reprezintă o evoluţie:
a. întâmplătoare; c. ciclică;
b. sezonieră; d. pe termen lung.

98. Recesiunea economică este o fluctuaţie:
a. întâmplătoare; c. ciclică;
b. pe termen lung; d. sezonieră.

99. Indicii sunt incluşi în categoria:
a. indicatorilor variaţiei; d. indicatorilor asimetriei;
b. mărimilor relative; e. indicatorilor tendinţei centrale.
c. mărimilor medii;

100. Nu reprezintă o condiţie pentru indicatorii sintetici satisfacerea testului de:
a. reversibilitate în timp; d. tranzitivitate;
b. reversibilitate al factorilor; e. circularitate.
c. complexitate al factorilor;

101. Indicele nu se obţine când raportăm:
a. nivelurile înregistrate ale unui fenomen în momente diferite de timp; c. nivelul concretizat la cel planificat;
b. nivelurile unui fenomen în unităţi variate de spaţiu; d. o parte a colectivităţii la total.

102. În colectivităţi eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar:
a. însumarea directă sub înfățișare de agregat; c. separarea colectivităţii în grupe mai omogene;
b. comăsurător sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali.

103. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere când:
a. valorile individuale nu sunt însumabile direct; c. variabilele folosite sunt cantitative;
b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu.

104. Calculul indicilor sintetici, când avem indicii individuali şi valorile în perioada de bază, se face sub configurație de:
a. medie aritmetică; c. medie geometrică;
b. medie armonică; d. raport a două medii.

105. Indicii sintetici nu se vor calcula ca:
a. sumă a indicilor individuali; c. raport a două medii;
b. medie a indicilor individuali; d. media armonică a indicilor individuali.

106. Din următoarele expresii recunoaşteţi factorul calitativ:
a. producţia marfă; c. preţurile produselor fabricate
b. numărul mijloacelor fixe; d. numărul muncitorilor.

107. Recunoaşteţi factorul cantitativ din următoarele expresii:
a. rentabilitate; c. cifra de afaceri;
b. producţia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii.

108. Dacă avem indicii individuali şi valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca:
a. raport a două medii; c. media aritmetică ponderată a indicilor individuali;
b. medie armonică ponderată a indicilor individuali; d. medie geometrică.

109. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei de bază, sunt indici:
a. Fischer; d. Paasche;
b. Laspeyres; e. toţi.
c. Edgeworth;

110. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei curente, sunt indici:
a. Fischer; d. Dobrisch;
b. Laspeyres; e. nici unul.
c. Paasche;

111. Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci:
a. metoda de ajustare aleasă, este unică; d. metoda de ajustare aleasă este corectă;
b. metoda de ajustare aleasă, nu este potrivită; e. metoda de ajustare aleasă este optimă.
c. metoda de ajustare aleasă este exactă;

112. Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se numeşte:
a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare;
b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice.

113. În analiza unui fenomen complex, metoda restului nedescompus, spre deosebire de metoda substituirii în lanţ:
a. exagerează influenţa factorului calitativ; c. este mai corectă, pentru că izolează numai factorul calitativ la nivelul perioadei de bază;
b. este mai corectă, permiţând explicarea mai veridică a cauzelor ce condiţionează variaţia variaţiei complexe; d. exagerează influenţa factorului cantitativ.

114. Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt:
a) calcularea indicatorilor absoluţi, relativi medii;
b) extrapolarea;
c) analiza sezonalităţii;
d) determinarea trendului;
e) indicii cu bază în lanţ.
Alegeţi combinaţia corectă:
a. (a, b, c, d); c. (a,e);
b. (b, d, e); d. (a, b, d, e).

115. Valorile individuale ale SCR depind de:
a) factori esenţiali cu acţiune sistematică;
b) factori aleatori;
c) factori demografici;
d) variaţii sezoniere;
e) politica economico-socială;
f) oscilaţii ciclice.
Alegeţi combinaţia corectă:
a. (a, b, d, f); c. (c, d, e);
b. (a, b, c, d); d. (b, c, d, f).

116. Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmгtoarele metode mecanice:
1. metoda grafică;
2. metoda indicatorului de nivel;
3. metoda mediilor mobile;
4. metoda sporului mediu;
5. metoda indicatorului de volum;
6. metoda indicelui mediu.
Alegeţi varianta corectă
a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6);
b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5)
c. (1, 3, 4, 6);

117. Într-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente:
1. variaţii sezoniere;
2. variaţii periodice;
3. oscilaţii economice;
4. oscilaţii periodice ciclice;
5. variaţii accidentale;
6. variaţii financiare.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1,2, 3, 4); c. (2, 3, 5, 6)
b. (1, 2, 4, 5); d. (3, 4, 5, 6)

118. Dintre indicatorii absoluţi ai SCR enumerăm:
1. indicatorul de nivel;
2. modificarea absolută;
3. indicatorii de structură;
4. ritmul sporului;
5. indicatorl de volum.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1, 2, 5); c. (3, 4, 5);
b. (2, 3, 5); d. (2, 3, 4).
119. Indicatorii relativi ai SCR sunt:
1. indicatorii de poziţie;
2. indicele de dinamică;
3. ritmul mediu de dinamică;
4. modificarea medie absolută;
5. ritmul de modificare relativă absolută a 1% din ritmul de creştere.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1, 2, 3); c. (2, 3, 4);
b. (2, 5, 6); d. (2, 4, 6)

120. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt:
1. nivelul mediu;
2. media cronologică simplă;
3. modificarea absolută medie;
4. ritmul mediu de dinamică;
5. indicele mediu de dinamică;
6. indicatorul mediu de volum.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6);
b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4).

121. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizează când:
a. fenomenul prezintă o evoluţie aproximativ exponenţială; d. indici de dinamică cu baza mobilă deține valori apropiate între ele;
b. fenomenul evoluează sub forma unei progresii aritmetice; e. nu se pot aplica metode analitice de ajustare.
c. variaţia termenilor seriei prezintă evidente regularităţi ciclice;

122. Componenta ciclică apare ca urmare a acţiunii:
a. factorilor sezonieri; d. factorilor ce determină fazele de contracţie şi relaxare a fenomenelor;
b. factorilor aleatori; e. nu există această componentă.
c. tendinţelor economice;

123. Componenta sezonieră a unui SCR apare ca rezultat al acţiunii:
a. fluctuaţiile legate de anotimp, sau de trimestru, lună, săptămână; c. variaţiilor repetate sistematic;
b. fluctuaţiile ciclice; d. compomenta sezonieră nu există.

124. Trendul unui SCR se determină prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci când:
1. modificările absolută cu bază în lanţ sunt aproximativ egale;
2.modificările indicilor de dinamică cu bază mobilă sunt aproximativ egali;
3.cronograma prezintă un punct de maxim;
4.şirul termenilor SCR prezintă în evoluţie o progresie geometrică.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1, 2); d. (3, 4);
b. (2, 3); e. (1, 4).
c. (2, 4);

125. Indicele mediu de dinamică se calculează ca:
a. medie geometrică, indiferent de indicii de dinamică cu bază mobilă; d. medie armonică a indicilor de dinamică cu bază mobilă;
b. medie geometrică, numai dacă indicii de dinamică cu bază fixă au valori apropiate; e. medie aritmetică a indicilor de dinamică cu bază mobilă;
c. medie geometrică, numai dacă indicii de dinamică cu bază mobilă au valori apropiate;

126. Extrapolarea reprezintă operaţiunea statistică de:
1.interpolare a termenilor unei SCR;
2. determinare a tendinţei de evoluţie a seriei SCR;
3. stabilirea unor termeni viitori situaţi în afara orizontului de analiză;
4. determinarea unui interval de încredere pe baza unui model de analiză;
5. prolongația valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiză pe baza unui model de analiză şi introducerea variabilei timp.
Alegeţi varianta corectă:
a. (1, 5); d. (3, 5);
b. (2, 3); e. (1, 2).
c. (3, 4);

127. Metoda restului nedescompus pentru a măsura influenţele izolate ale factorilor unui fenomen complex va lua în considerare:
a. ponderile perioadei curente ale factorului calitativ; d. ponderile perioadei de bază ale factorului calitativ;
b. ponderile perioadei de bază ale factorului cantitativ; e. ponderile perioadei curente ale factorului cantitativ;
c. ponderile perioadei de bază indiferent de natura calitativă sau cantitativă a factorului izolat;

128. Evoluţia în timp a unei SCR nu este explicată de o serie:
a. de timp; c. de distribuţie de frecvenţă;
b. cronologică; d. dinamică.

129. Termenii unei SCR sunt independenţi pentru că:
a. unitatea de măsură a valorilor SCR este aceeaşi; c. sunt valori succesive ale aceluiaşi fenomen;
b. datele provin din aceeaşi sursă; d. se obţin prin aceleaşi metodologii de calcul.

130. Indicii sunt incluşi în categoria:
a. indicatorilor variaţiei; d. indicatorilor asimetriei;
b. mărimilor relative; e. indicatorilor tendinţei centrale.
c. mărimilor medii;

131. În colectivităţi eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar:
a. însumarea directă sub formă de agregat; c. separarea colectivităţii în grupe mai omogene;
b. comăsurător sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali.

132. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere când:
a. valorile individuale nu sunt însumabile direct; c. variabilele folosite sunt cantitative;
b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu.

133. Calculul indicilor sintetici, când avem indicii individuali şi valorile în perioada de bază, se face sub expresie de:
a. medie aritmetică; c. medie geometrică;
b. medie armonică; d. raport a două medii.

134. Indicii sintetici nu se vor calcula ca:
a. sumă a indicilor individuali; c. raport a două medii;
b. medie a indicilor individuali; d. media armonică a indicilor individuali.

135. Din următoarele expresii recunoaşteţi factorul calitativ:
a. producţia marfă; c. preţurile produselor fabricate
b. numărul mijloacelor fixe; d. numărul muncitorilor.

136. Recunoaşteţi factorul cantitativ din următoarele expresii:
a. rentabilitate; c. cifra de afaceri;
b. producţia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii.

137. Dacă avem indicii individuali şi valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca:
a. raport a două medii; c. media aritmetică ponderată a indicilor individuali;
b. medie armonică ponderată a indicilor individuali; d. medie geometrică.

138. Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se numeşte:
a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare;
b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice.

COMPLETION

1. Trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata si care are valori deosebite de la o unitate la alta se numeste CARACTERISTICA statistica.
2. Culegerea de informatii, dupa o metodologie unitara, pentru toate unitatile colectivitatii si pe baza unui plan bine stabilit se numeste OBSERVARE statistica.

3. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas <0> 80 mil. lei;
•Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei.
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.

ANS: 90/13/60/95

9. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
•Frecvenţele absolute cumulate descrescător;
•Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ;
•Frecvenţele relative procentuale (%) a claselor a II-a şi a V-a.
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.

ANS: 40/35/24/10/2/110/28/5

10. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40
Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
•Frecvenţele absolute cumulate crescător;
•Centrul de interval (Xi) al clasei a III-a ;
•Frecvenţele relative procentuale (%) a claselor a I-a şi a IV-a.

ANS: 5/16/30/38/40/90/13/20

11. Pentru seria statistică simplă dată: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizaţi:
•valoarea mediei aritmetice ( );
•valoarea medianei (Me);

Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită natural dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.

ANS: 19/17

12. Calculaţi pentru o serie statistică simplă: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetică ( ) şi mediana (Me).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.

ANS: 33/20

13. Pentru distribuţia de frecvenţe ce reprezintă capitalul social de 50 de firme:
Capital social (mild. lei) Nr. de firme
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50
Calculaţi:
•valoarea mediei aritmetice ( );
•valoarea medianei (Me);
•valoarea modală (Mo).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite la a doua zecimală).

ANS: 5,72/5,82/5,88

14. Pentru distribuţia de frecvenţe ce reprezintă capitalul social de 50 de firme:

Capital social (mild. lei) Nr. de firme
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50

Calculaţi: • cuartilele (Q1, Q2, Q3);
• valoarea modală (Mo).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite la a doua zecimală).

ANS: 4,75/5,82/6,73/5,88.

15. Pentru distribuţia de frecvenţe ce reprezintă capitalul social de 50 de firme:

Capital social (mild. lei) Nr. de firme
1-3 4
3-5 10
5-7 28
7-9 5
9-11 3
Total 50

Determinaţi: • valoarea modală (Mo);
• decilele (D1, D5, D9)
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite la a doua zecimală).

ANS: 5,88/3,22/5,82/8,56.

16. Distribuţia salariaţilor ulterior vechime se prezintă astfel:

Gruparea salariaţilor după vechime Nr. salariaţi
5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45
Determinaţi:
• valoarea vechimii medii ( );
• valoarea mediană a vechimii (Me);
• valoarea modală a vechimii (Mo).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu o zecimală (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite normal la prima zecimală) ce se vor separa cu semnul liniuţă „–”.

ANS: 18,5/18,7/18,1

17. Distribuţia salariaţilor după vechime se prezintă astfel:

Gruparea salariaţilor după vechime Nr. salariaţi
5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45

Determinaţi:
•valoarea vechimii medii ( );
•valoarea abaterii standard (ó);
•coeficientul de variaţie (v).
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.

ANS: 19/6/3

18. Pentru un sondaj de 10% aleator şi nerepetat asupra capacităţii de cazare dintr-o zonă montană, care se prezintă astfel:

Gruparea unităţilor turistice după capacitatea de cazare Nr. unităţi turistice
20-30 5
30-40 14
40-50 18
50-60 30
60-70 15
70-80 12
80-90 6
Total 100

Determinaţi:
•capacitatea medie de cazare ( );
•verificaţi omogenitatea seriei;
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.

ANS: 55/28

19. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) a recunoscut următoarea evoluţie în perioada 2000-2004:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246

Calculaţi sistemul de indicatori medii ce caracterizează această SCR ( ), a căror valori au fost :
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.
Obs. Pentru se va trece valoarea numerică cu două zecimale separate de întreg prin virgulă şi rotunjite normal la a doua zecimală.

ANS: 2229/49/1,02/2

20. Se cunosc următoarele date privind emisiile radio (mii ore program):

Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Număr emisii radio 50 60 63 72 79

Calculaţi :
- modificarea absolută cu bază fixă (t/1) a acestei SCR ;
- indicele de dinamică cu bază mobilă (It/t-1) a acestei SCR.
Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosiţi separator semnul /. Nu folosiţi unităţi de măsură sau alte semne specifice. Respectaţi ordinea cerinţelor. Dacă aţi cont de aceste îndrumări daţi ENTER.

ANS: 10/13/22/29/120/105/114/110

21. O firmă a înregistrat în semestrul I al anului 2004, următoarele stocuri de mărfuri:

DATA 05.01.04 31.01.04 28.02.04 10.04.04 30.05.04 01.07.04
STOC (kg) 120 210 185 110 160 80

Să de determine stocul mediu al semestrului I 2004, a acestei serii de momente, a cărui valoare a fost de; =?
Tastaţi răspunsul o valoare întreagă (se aproximează după regula generală).

ANS: 150

22. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) într-o localitate, a cunoscut următoarea evoluţie:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004
Consumul 205 219 230 240 246

Calculaţi sistemul de indicatori medii ce caracterizează seria SCR dată: .
Tastaţi răspunsul ca valoare numerică întreagă separate prin semnul / (se aproximează după regula generală).

ANS: 228/10/105/5